Cel mai vechi sistem de scriere din lume își poate avea originea în simboluri misterioase, nedescifrate

Cercetătorii au descoperit legături între precursorul celui mai vechi sistem de scriere din lume și desenele misterioase și complicate lăsate în urmă de sigiliile cilindrice gravate care erau rulate pe tăblițe de lut în urmă cu aproximativ 6.000 de ani, potrivit CNN.

Cercetătorii consideră cuneiforma primul sistem de scriere, iar oamenii au folosit caracterele sale în formă de cuie pentru a inscripționa limbi străvechi, cum ar fi sumeriana, pe tăblițe de lut începând aproximativ cu anul 3.400 î.Hr. Se crede că sistemul de scriere provine din Mesopotamia, regiunea în care s-a dezvoltat cea mai veche civilizație cunoscută din lume, care se află acum în Irakul de astăzi.

Totuși, înainte de cuneiformă, a existat o scriere arhaică care folosea semne pictografice abstracte, numită proto-cuneiformă. Acesta a apărut pentru prima dată între 3.350 și 3.000 î.Hr. în orașul Uruk, în sudul Irakului de astăzi.

Dar originile apariției proto-cuneiforme au fost neclare, iar multe dintre simbolurile sale rămân nedescifrate.

Cercetătorii care au efectuat o analiză atentă a simbolurilor proto-cuneiforme au fost surprinși să descopere similitudini atunci când au studiat gravurile sigiliilor cilindrice inventate în Uruk în 4.400 î.Hr. și folosite pentru a imprima motive pe lut moale. Nu numai că unele dintre simboluri se potrivesc exact, dar, de asemenea, par să transmită aceleași semnificații în legătură cu tranzacțiile și comerțul antic.

Un studiu care detaliază asemănările a fost publicat marți în revista Antiquity.

„Descoperirile noastre demonstrează că desenele gravate pe sigiliile cilindrice sunt direct legate de dezvoltarea proto-cuneiformei în sudul Irakului”, a declarat coordonatorul principal al studiului și coordonatorul echipei, Silvia Ferrara, profesor la departamentul de filologie clasică și studii italiene de la Universitatea din Bologna. „Ele arată, de asemenea, cum semnificația asociată inițial cu aceste desene a fost integrată într-un sistem de scriere”.

Rezultatele analizei ar putea schimba modul în care cercetătorii înțeleg cum a fost inventat scrisul și ceea ce sugerează despre progresele civilizațiilor antice care au dezvoltat tehnologii precum contabilitatea și scrisul cu mii de ani în urmă.

De la contabilitate la scriere

Uruk, cunoscut în prezent sub numele de Warka, a fost unul dintre primele orașe care au apărut în Mesopotamia și a servit drept centru de influență culturală care a putut fi urmărit din ceea ce este acum sud-vestul Iranului până în sud-estul Turciei.

Metropola antică este locul în care au fost inventate sigiliile cilindrice și utilizate în scopuri administrative.

Tăietorii de sigilii gravau desene pe cilindri, care puteau fi apoi rostogoliți pe lut umed pentru a transfera motivele. O societate prealfabetizată folosea pe scară largă sigiliile într-un sistem contabil timpuriu care ajuta la urmărirea producției, depozitării și circulației culturilor și textilelor.

Potrivit autorilor studiului, motivele de pe sigilii au acționat ca o formă timpurie de marcare pentru identificarea mărfurilor.

Pe lângă sigilii, sistemele de contabilitate, care s-au dezvoltat în timpul mileniului al patrulea î.Hr., au documentat și fizic comerțul cu bunuri folosind etichete, tablete numerice, jetoane și bile de lut numite bullae.

Cercetătorii au crezut mult timp că proto-cuneiforma s-a dezvoltat din aceste metode contabile timpurii, dar nu a existat nicio legătură definitivă care să arate cum s-a produs tranziția. Și, spre deosebire de sigiliile cilindrice, sutele de semne iconografice atribuite proto-cuneiformei au fost găsite doar pe tăblițe din sudul Irakului.

„Relația strânsă dintre sigiliile antice și inventarea scrierii în sud-vestul Asiei a fost (recunoscută) de mult timp, dar relația dintre imaginile specifice sigiliilor și formele semnelor a fost cu greu explorată”, a declarat Ferrara. „Aceasta a fost întrebarea noastră de pornire: Au contribuit imaginile sigilare în mod semnificativ la inventarea semnelor în prima scriere din regiune?”

Echipa a comparat în mod sistematic motivele din sigiliile cilindrice cu pictogramele proto-cuneiforme pentru a vedea dacă vreuna dintre ele se corelează atât în ceea ce privește forma, cât și semnificația. Cercetătorii anticipau că vor face conexiuni marginale și indirecte, dar în schimb au identificat imagini de sigilii care păreau să se transforme direct în semne proto-cuneiforme, sugerând că sigiliile au jucat un rol în evoluțiile care au dus la nașterea primului sistem de scriere, a spus Ferrara.

Imaginile cu cea mai puternică legătură se refereau la transportul de vase și țesături, a declarat Kathryn Kelley, primul autor al studiului și cercetător în cadrul departamentului de filologie clasică și studii italiene de la Universitatea din Bologna. Simbolurile au prezentat imagini cu textile franjurate și vase transportate în plase, multe dintre acestea îndreptându-se spre fațadele clădirilor. Schimburile acestor articole aveau loc între sau în interiorul diferitelor orașe și probabil implicau diverse temple, astfel încât sigiliile și tăblițele au ajutat la documentarea tranzacțiilor, potrivit autorilor studiului.

„Ne-am concentrat asupra imaginilor sigilare care își au originea înainte de inventarea scrisului, continuând în același timp să se dezvolte în perioada proto-literară”, au declarat Kelley și coautorul studiului Mattia Cartolano, cercetător la Universitatea din Bologna, într-o declarație comună. „Această abordare ne-a permis să identificăm o serie de desene legate de transportul textilelor și al ceramicii, care au evoluat ulterior în semne proto-cuneiforme corespunzătoare”.

Stabilirea unei legături străvechi

Astfel de reprezentări similare în sigilii și semne proto-cuneiforme indică o relație strânsă între cele două, a declarat Eckart Frahm, John M. Musser, profesor la Near Eastern Languages and Civilizations la Universitatea Yale. Frahm nu a fost implicat în studiu.

„Articolul face acest lucru pentru prima dată, stabilind în mod convingător că o serie de semne (proto-cuneiforme) au paralele apropiate din punct de vedere iconografic în repertoriul de imagini al sigiliilor”, a spus Frahm. „Chiar mai ambițios, autorii încearcă să demonstreze, printr-o analiză contextuală, că grupurile de imagini de pe sigilii pot fi găsite în configurații similare pe tăblițele de lut inscripționate”.

Este evident că mesopotamienii antici au folosit sigiliile alături de scris timp de mii de ani, astfel încât o formă de documentare nu a fost înlocuită în mod natural de cealaltă.

Echipa este acum nerăbdătoare să investigheze ce tipuri de produse erau transportate în interiorul vaselor din plase și de ce imaginile au rezistat pe o zonă geografică atât de mare timp de atâtea secole – și de ce schimburile erau suficient de importante pentru a fi documentate pe tăblițe de lut.

Anterior, cercetătorii au crezut că jetoanele simple au contribuit la sistemul de cifre utilizat în semnele proto-cuneiforme, în timp ce jetoanele complexe purtând incizii și alte marcaje au stat la baza semnelor nonnumerice, dar s-a dovedit că nu a fost așa, a declarat Dr. J. Cale Johnson, profesor de istoria cunoașterii în lumea antică la Freie Universität Berlin. Johnson nu a fost implicat în noul studiu.

„Această lacună în povestea originii – de unde provin semnele non-numerice proto-cuneiforme – a fost lăsată nerezolvată”, a spus Johnson. „Deși oamenii au spus adesea că imaginile semnelor nonnumerice trebuie să provină de la sigilii (glife) sau de la un alt tip de reprezentare, au existat foarte puține lucrări pentru a identifica concret precursorii. Dar această lucrare este un pas important în identificarea acestor precursori concreți”.

Descifrarea simbolurilor necunoscute

Cu cât cercetătorii descoperă mai multe despre orașele antice precum Uruk și despre legăturile dintre iconografia folosită de civilizațiile antice, cu atât mai mult ar putea fi capabili să descifreze sutele de pictograme proto-cuneiforme necunoscute, au declarat autorii studiului.

„Având în vedere natura stilizată și adesea abstractă a multor semne proto-cuneiforme – un contrast puternic cu hieroglifele egiptene mult mai asemănătoare imaginilor – probabil că nu se va ajunge niciodată la un consens deplin cu privire la ceea ce reprezintă aceste semne și de unde provin, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să încercăm să explorăm problema”, a declarat Frahm.

Scrisul pare a fi o tehnologie necesară care s-ar dezvolta în mod natural în timp, dar a fost inventat independent – fără să se știe de existența scrisului – doar de câteva ori în istoria lumii, a spus Ferrara.

„Astfel, a fost mult timp o întrebare de interes ce condiții sociale și tehnologice au încurajat salturile conceptuale, cognitive care au dus la limbajul scris”, a spus Ferrara. „În timp ce juriul încă nu a stabilit cât de mult cod lingvistic are, de fapt, prima fază a cuneiformei, este important faptul că aceasta a condus la scrierea „adevărată” în câteva secole, astfel încât inventarea proto-cuneiformei este un moment decisiv”.

Înțelegerea faptului că motivele de pe sigilii sunt direct legate de pictogramele care vor pune în cele din urmă bazele primului sistem de scriere arată modul în care sensul a fost transferat de la motive la scriere, au declarat autorii studiului.

„Saltul conceptual de la simbolismul de dinaintea scrierii la scriere este o evoluție semnificativă în tehnologiile cognitive umane”, a declarat Ferrara.

„Inventarea scrisului marchează tranziția dintre preistorie și istorie, iar concluziile acestui studiu reduc această diferență prin ilustrarea modului în care unele imagini din preistoria târzie au fost încorporate într-unul dintre primele sisteme de scriere inventate”, a conchis cercetătoarea.