ANALIZĂ Va fi forțat Zelenski să bată palma cu Putin după victoria lui Trump?

Președintele Volodmir Zelenski ar putea fi forțat să se așeze la masa megocierilor cu Vladimir Putin în viitorul apropiat, în condițiile în care Donald Trump, liderul ales al Statelor Unite, a semnalat în repetate rânduri că vrea să pună capăt războiului dintre Ucraina și Rusia cât mai repede posibil după ce va reveni la Casa Albă. Va ceda liderul de la Kiev eventualelor presiuni venite de la Washington?

Pace, nu teritorii

Un fost consilier al lui Trump a provocat reacții puternice la Washington și Kiev săptămâna trecută, după ce a declarat că viitoarea administrație americană se va concentra pe obținerea păcii în Ucraina, mai degrabă decât pe ajutorarea țării să recâștige teritoriul ocupat de Rusia.

Bryan Lanza, care a lucrat la campania prezidențială a lui Trump din acest an, a declarat pentru BBC că viitoarea administrație de la Washington va cere președintelui ucrainean Zelenski versiunea sa a unei “viziuni realiste pentru pace.”

“Și dacă președintele Zelenski vine la masă și spune, ei bine, putem avea pace doar dacă avem Crimeea, el ne arată că nu vorbește serios,” a afirmat Lanza. “Crimeea e pierdută.”

Reamintim că Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, după o operațiune militară rapidă, care nu a întâmpinat o rezistență din partea armatei ucrainene. Opt ani mai târziu, la 24 februarie 2022, Moscova a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei și a ocupat teritorii din estul țării.

Lanza, un consilier politic Trump în timpul campaniilor sale din 2016 și 2024, nu a menționat zonele din estul Ucrainei, dar a spus că recâștigarea Crimeei de la Rusia este nerealistă și “nu este obiectivul Statelor Unite.”

“Când Zelenski spune că vom opri această luptă, va fi pace doar odată ce Crimeea va fi înapoiată, avem vești pentru președintele Zelenski: Crimeea e pierdută,” a declarat el pentru BBC World Service.

“Și dacă aceasta este prioritatea ta de a recupera Crimeea și de a avea soldați americani să lupte pentru a o recupera, ești singur,” a adăugat Lanza.

Lanza a spus că are un respect extraordinar pentru poporul ucrainean, ale cărui “inimi sunt făcute din lei.” Dar el a spus că prioritatea SUA este “pacea și oprirea masacrului.”

“Ceea ce o să spunem Ucrainei este știți ceea ce vezi? Ce vedeți ca o viziune realistă pentru pace. Nu este o viziune pentru câștig, ci este o viziune pentru pace. Și să începem să avem o conversație sinceră,” a declarat el.

Lanza a criticat, de asemenea, sprijinul măsurat pe care Administrația Biden-Harris și țările europene l-au acordat Ucrainei după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.

“Realitatea de pe teren este că statele naționale europene și președintele Biden nu au dat Ucrainei capacitatea și armele de a câștiga acest război chiar de la început și nu au reușit să ridice restricțiile pentru ca Ucraina să câștige,” a spus el.

Reacții

Un purtător de cuvânt al echipei de tranziție a lui Trump l-a distanțat pe viitorul președinte de aceste remarci, spunând că Lanza “nu vorbește în numele lui.”

Oficialul a afirmat că Lanza a fost “un contractor pentru campania” electorală recent încheiată, dar că “nu lucrează pentru președintele Trump și nu vorbește în numele lui.”

Experții se așteaptă ca Trump să se ocupe de discuțiile privind pacea în Europa de est cu un cerc apropiat de consilieri odată ce va fi instalat în funcție. Ceremonia oficială prin care Trump își va prelua mandatul va avea loc la 20 ianuarie 2025.

Un consilier de la Consiliul de Securitate Națională, care a servit anterior sub conducerea lui Trump, a declarat miercurea trecută pentru Wall Street Journal: “Oricine – indiferent cât de sus este în cercul lui Trump – care pretinde că are o viziune diferită sau o fereastră mai detaliată asupra planurilor sale cu privire la Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește.”

Sursa a spus că fostul președinte “ia propriile decizii pe probleme de securitate națională” și a făcut-o “de multe ori în acest moment.”

BBC a precizat că președintele ales Trump a spus în mod constant că prioritatea lui este să pună capăt războiului din Europa și să stopeze ceea ce el a descris ca o împuținare a resurselor SUA, sub forma ajutorului militar pentru Ucraina.

Dar republicanul nu a divulgat deocamdată cum intenționează să facă acest lucru – și, foarte probabil, va auzi viziuni concurente despre viitorul Ucrainei de la diferiții săi consilieri.

În timpul campaniei sale electorale, Trump a afirmat în mod repetat că ar putea pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina “într-o zi,” dar nu a oferit alte detalii, afirmând că acest lucru ar periclita planul său.

Un articol scris de doi dintre foștii săi șefi de securitate națională în mai spunea că SUA ar trebui să continue furnizarea de arme către Ucraina, dar să condiționeze acest sprijin de intrarea guvernului de la Kiev în discuții de pace cu Rusia.

Ucraina nu ar trebui să renunțe la speranța de a-și recupera întregul teritoriu de sub ocupația rusă, au scris ei, dar ar trebui să negocieze pe baza liniilor actuale de front.

Reamintim că, la începutul acestui an, Camera Reprezentanților de la Washington a aprobat un pachet de ajutor militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Banii au fost aprobați după luni de negocieri, cu republicanii insistând ca fondurile să fie folosite mai întâi pentru securizarea frontierei cu Mexicul, copleșită de milioanele de imigranți ilegali.

SUA au fost cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina – între februarie 2022 și sfârșitul lunii iunie 2024, americanii au livrat sau s-au angajat să trimită celor din Kiev arme și echipamente în valoare de 55,5 miliarde de dolari, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială.

De asemenea, în cursul săptămânii trecute, după ce a câștigat alegerile pentru Casa Albă, Trump a vorbit la telefon cu Zelenski, miliardarul Elon Musk – unul dintre cei mai importanți susținători ai republicanului în campania electorală – participând și el la convorbire.

O sursă din biroul prezidențial al Ucrainei a declarat că “conversația lungă și bună” dintre Zelenski și Trump a durat “aproximativ jumătate de oră.”

“Nu a fost chiar o conversație pentru a vorbi despre lucruri foarte substanțiale, dar în general a fost foarte caldă și plăcută.”

Ulterior, Washington Post a scris că Trump ar fi vorbit la telefon inclusiv cu Putin, pe care l-ar avertizat să nu intensifice luptele din Ucraina.

De partea lor, ca răspuns la afirmațiile lui Bryan Lanza, unjul dintre consilierii lui Zelenski, Dmitro Litvin, a caracterizat remarcile acestuia ca punând presiune pentru pace asupra Ucrainei, când Putin “este cel care vrea mai mult război.”

“Putin își pierde majoritatea oamenilor în atacurile de pe front. Ce indică acest lucru? Este evident că vrea să lupte mai departe,” a spus el. “Ucraina oferă pace din 2022 – există propuneri destul de realiste. Și Rusia este cea care trebuie făcută să audă că este nevoie de pace și că pacea trebuie să fie de încredere, astfel încât pur și simplu să nu se repete atacurile rusești.”

Luna trecută, Zelenski a prezentat un “plan de victorie” în fața Parlamentului ucrainean care includea refuzul de a ceda teritorii și suveranitatea Ucrainei.

Poziție delicată

Team Trump a negat așadar că remarcile lui Bryan Lanza reflectă viziunea președintelui ales. Cu toate acestea, poziția lui Volodimir Zelenski este una delicată, cred experții.

Așa cum am menționat anterior, de-a lungul campaniei electorale, Trump a vobit constant de stoparea ajutorului de miliarde pe care Statele Unite l-au oferit constant Ucrainei, numindu-l pe Zelenski “cel mai bun vânzător dintre toți politicienii care au trăit vreodată”, ca răspuns la cererile Kievului pentru mai multe fonduri americane.

În septembrie, candidatul republican la preşedinţia SUA a spus despre Zelenski: “Continuăm să dăm miliarde de dolari unui om care refuză să facă o înţelegere.”

“De fiecare dată când a venit în ţara noastră, a plecat cu 60 de miliarde de dolari, cred că este cel mai bun vânzător de pe planetă,” a declarat fostul preşedinte.

Republicanul a mai făcut și în trecut astfel de afirmații, în concordanță cu poziția formațiunii sale de a limita sprijinul financiar pentru Kiev și de a folosi banii pentru alte priorități, așa cum este, de exemplu, securizarea graniței dintre Mexic și SUA.

Iar duminică, în ceea ce unii experți spun că este un avertisment pentru Kiev, fiul președintelui ales al SUA a distribuit pe Instagram un videoclip în care Zelenski pare nefericit alături de Donald Trump, cu textul: “POV: Ești la 38 de zile distanță de a-ți pierde alocația.”

Mesajul lui Donald Trump jr. urmează mai multor afirmații făcute de partenerul de candidatură a lui Trump, vicepreședintele ales JD Vance. Cu puțin timp înainte ca Rusia să înceapă invadarea pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, Vance a spus: “Trebuie să fiu sincer cu voi, chiar nu-mi pasă ce se întâmplă cu Ucraina într-un fel sau altul.”

De atunci, el i-a acuzat pe miniștrii lui Zelenski de corupție și a susținut că SUA au acordat prea mult ajutor Ucrainei.

Într-un articol de opinie pentru The Hill în octombrie anul trecut, Vance a scris că SUA “au supraangajat resurse și atenție față de Ucraina,” în detrimentul altor aliați.

Vance și-a exprimat anterior îndoiala că SUA pot continua să ofere sprijin militar Ucrainei, deoarece a afirmat că America nu produce suficiente muniții pentru a susține nivelul de asistență trimis la Kiev.

De asemenea, Vance a susținut în trecut un angajament cu președintele rus Putin pentru “interesele Americii.”

“Nu am susținut niciodată că Putin este o persoană amabilă și prietenoasă. Am spus că este o persoană cu interese distincte și că Statele Unite trebuie să răspundă acelei persoane cu interese distincte,” a afirmat Vance la începutul acestui an la Conferința de Securitate de la München.

“Dar faptul că este un tip rău nu înseamnă că nu putem să ne angajăm în diplomația de bază și să acordăm prioritate intereselor Americii. Există o mulțime de băieți răi peste tot în lume, iar eu sunt mult mai interesat de unele dintre problemele din Asia de Est acum decât sunt în Europa.”

De asemenea, senatorul din Ohio a cerut anterior ca Ucraina să cedeze teritoriu rușilor, pentru ca actualul război între Kiev și Moscova să poată ajunge la un final negociat.

Iar în august, Vance a schițat de altfel un plan pentru încheierea războiului din Ucraina sub o posibilă Administrație Trump, cu înființarea unei “zone demilitarizate” în teritoriile ucrainene ocupate de ruși.

În schimb, a spus Vance, Ucraina va trebui să garanteze că nu va adera la NATO sau la alte “instituții aliate.”

Zelenski a respins în vară planul lui Vance ca fiind “o idee îngrozitoare” și “doar un slogan.” Liderul ucrainean a spus atunci că “nu a luat în serios cuvintele lui Vance,” avertizând că, dacă un astfel de plan ar fi urmat, ar putea duce la un conflict global. “Acea abordare ar transmite lumii următoarea regulă implicită: am venit, am cucerit, acum acesta este al meu,” a afirmat Zelenski.

“Lăsați-l pe domnul Vance să citească despre istoria celui de-al Doilea Război Mondial, când o țară a fost forțată să cedeze o parte din teritoriul său unei anumite persoane,” a spus Zelensky, potrivit The New Yorker.

“Ce a făcut omul acela? S-a calmat sau a dat o lovitură devastatoare continentului Europei – multor națiuni, în linii mari, și națiunii evreiești în special? Lasă-l să citească ceva.”

Zelenski a făcut astfel o paralelă cu politica europeană conciliatoare a anilor 1930, o abordare diplomatică care presupunea acordarea de concesii lui Adolf Hitler pentru a evita războiul. Strategia însă nu i-a oprit în final pe Hitler și pe naziști.

Plan de pace?

În ciuda opoziției conducerii de la Kiev însă, Team Trump pare că merge înainte cu planurile de pace. Săptămâna trecută, Wall Street Journal a scris, citând trei surse “apropiate de președintele ales,” că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme.

Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri.”

Dar sursele nu au oferit nicio perspectivă asupra modului în care o astfel de zonă-tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată va fi monitorizată sau gestionată, în afară de a spune că nu va fi asigurată de forțele americane de menținere a păcii.

“Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armelor va fi europeană… și nu plătim pentru asta,” a spus o sursă.

Marea Britanie, Franța și Germania au promis deja că vor sprijini Ucraina “atâta timp cât va fi nevoie,” iar Zelenski este ferm împotriva renunțării teritoriului în favoarea lui Vladimir Putin. Zilele trecute, liderul ucrainean a spus că a face orice concesii țarului de la Kremlin ar fi “inacceptabil pentru Ucraina” și “un lucru sinucigaș pentru Europa.”

Presiune pe Zelenski

Îl va forța însă Trump pe Zelenski să bată palma cu Putin? Nu puțini sunt experții care cred că acest lucru este posibil, mai ales ținând cont de declarațiile reticente anterioare făcute de Trump în ceea ce privește continuarea acordării de ajutoare militare pentru Ucraina.

Spre deosebire de afirmațiile făcute în campanie de către Trump, republicanul mai are acum un atu puternic ca să suspende sau cel puțin să diminueze fondurile trimise guvernului de la Kiev: victoria dominantă la alegerile pentru președinția SUA – combinată cu câștigarea aproape certă de către republicani a ambelor camere ale Congresului de la Washington – cu un mandat care prevede reducerea ajutorului pentru Ucraina. Trump are acum în spate voința electorală clară a americanilor, lucru care îi permite să abordeze mai agresiv relația cu Zelenski. Va recurge însă Trump la acest as politic esențial? Rămâne de văzut.

Unele voci au avertizat că Trump este într-adevăr probabil să reducă ajutorul militar al SUA pentru Ucraina și să forțeze partenerii europeni ai Kievului să-și asume o parte semnificativă a fondurilor pentru a menține o aprovizionare adecvată de arme – o mișcare care cu siguranță ar exercita presiuni asupra lui Zelenski pentru a lua în considerare o înțelegere negociată și cedarea teritoriului cucerit deja de Rusia.

“Trump are o idee legitimă că aliații europeni au avut performanțe slabe în apărare și s-au bazat prea mult pe Unchiul Sam pentru a-i proteja pentru prea mult timp, iar acesta este un uriaș semnal de alarmă pentru Occident,” a declarat Russell Foster, lector la King’s College din Londra.

“Dar Europa, Canada și Australasia și-au lăsat cheltuielile pentru apărare să stagneze atât de mult timp, încât nu au nici pe departe baza industrială și infrastructura militară care să apere Ucraina și pe ei înșiși de agresiuni ulterioare fără ajutorul american. Este probabil să vedem solicitări majore pentru cheltuieli și investiții în apărare în întreaga alianță NATO – dar acest lucru va dura ani pentru a se dezvolta și va fi extrem de costisitor într-un moment de stagnare economică. Viitorul apărării occidentale arată acum foarte sumbru.”

Semnalele trimise de viitoarea administrație de la Washington par însă să fi fost receptate în Europa. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat în weekend că vrea să reia “în curând” dialogul cu Putin pentru a discuta despre conflictul din Ucraina.

“Da, am hotărât să vorbesc cu președintele rus la momentul potrivit,” a declarat liderul german într-un talk show duminică seara la postul public ARD.

“Dar sunt un politician responsabil, nu o fac singur,” a adăugat Scholz. O conversație cu Putin necesită contacte și conversații cu o serie de alte părți. Situația trebuie discutată și cu Ucraina, a spus Scholz.

Întrebat când ar fi momentul potrivit pentru o conversație cu Putin, Scholz a răspuns: “În curând.”

De asemenea, Lord Hammond, care a ocupat funcția de secretar al apărării și secretar de externe al Regatului Unit, a susținut că Ucraina ar putea fi forțată să încheie un acord cu Vladimir Putin după victoria lui Donald Trump.

În sfârșit, chiar situația precară în care se află Ucraina ar putea să forțeze conducerea țării să se așeze la masa de dialog cu Putin. Țara a pierdut aproximativ o treime din teritoriul pe care l-a ocupat în provincia Kursk, din sudul Rusiei, în timp ce trupele Kremlinului continuă să obțină câștiguri în estul Ucrainei.

De partea sa, Putin rămâne hotărât să cucerească în totalitate regiunea Donbas din estul Ucrainei, un obiectiv pe care îl poate atinge în 2025 dacă SUA reduc sau retrag ajutorul militar.

Comandanții ucraineni au subliniat în mod repetat că situația de pe linia frontului este “dificilă” și spun că anumite zone necesită o reînnoire constantă a resurselor. O astfel de reaprovizionare ar fi dificilă fără sprijinul SUA.

Între timp, Rusia întărește resursele cu până la 10.000 de soldați nord-coreeni, precum și cu rachete din Iran și componente tehnologice din China.

Un acord nefavorabil

În aceste condiții, cum va reuși Trump să pună capăt războiului din Ucraina? Părerile sunt împărțite, dar ele cred că orice acord care va fi obținut va fi în detrimentul Ucrainei.

De exemplu, președintele ceh Petr Pavel a afirmat că Trump va reuși probabil în eforturile sale de a pune capăt războiului de lungă durată dintre Rusia și Ucraina, deși acest lucru va pune Kievul și aliații săi europeni din NATO în dezavantaj.

“Nu cred că este realist, dar, în același timp, cred că va depune eforturi pentru a pune capăt acestui război și pentru a ajunge la o înțelegere cu președintele Putin,” a spus Pavel.

“Cel mai probabil nu va fi în interesul nostru și al Ucrainei să avem o astfel de înțelegere,” a declarat președintele ceh.

Consilierii președintelui ales au semnalat că un viitor acord ar putea ceda Moscovei părți din Ucraina controlată de ruși, ar amâna aderarea Kievului la NATO pentru cel puțin două decenii și ar da Europei responsabilitatea pe termen lung pentru protejarea flancului estic de pe continent și a sute de kilometri de teritoriu demilitarizat, a spus Pavel.

La rândul lor, cei de la Foreign Policy au abordat posibilitatea unui acord negociat de Trump, spunând că pacea va veni probabil în condiții care nu favorizează Kievul.

“Acum, pierderile militare ale Ucrainei au început să crească, iar barierele practice în calea sprijinului continuu pentru Ucraina – scăderea stocurilor occidentale, lipsa semnificativă a personalului și problemele de corupție de la Kiev – au crescut.

Problema teritorială va fi soluționată de fapte de pe teren: câștigurile recente ale Rusiei sugerează că acest lucru va fi mai rău pentru Ucraina decât ar fi fost acum un an. Incursiunea din Kursk le-ar putea oferi ucrainenilor o oarecare pârghie, dar numai dacă vor reuși să o țină.

Apoi sunt întrebările strategice mai mari. Kiev insistă că orice acord de pace trebuie să includă o garanție de securitate, în mod ideal prin intermediul NATO. Este puțin probabil ca Rusia să tolereze asta. În ciuda a ceea ce spun în mod public liderii ucraineni, un acord minim acceptabil pentru Kiev ar putea arăta mai mult ca menționerea suveranității ucrainene, capacitatea de a se înarma cu ajutorul occidental și integrarea economică în Europa.”

Potrivit experților, este posibil ca orice înțelegere negociată – în special dacă este făcută peste capetele ucrainenilor – să fie inacceptabilă din punct de vedere politic pentru guvernul Zelenski. Kievul ar putea alege atunci să continue lupta și să caute în schimb sprijin european.

În acest context, pentru Administrația Trump, alegerea ar fi dacă să continue să sprijine Ucraina sau să facă un pas înapoi și să cedeze problema aliaților europeni ai Washingtonului.

Aici mai există un unghi interesant. Având în vedere mizele politice din jurul Ucrainei – și dorința lui Trump de a fi văzut câștigând și proiectând putere – este puțin probabil că el va dori să pară slab sau ușor de manipulat de către președintele rus Putin și să încheie un acord cu orice preț. O pierdere a Ucrainei în fața Rusiei ar fi văzută în țară și în străinătate ca o înfrângere pentru Statele Unite și, prin extensie, pentru Trump. Acest lucru sugerează că republicanul ar putea adopta o abordare măsurată și deliberată atunci când își va modela politica ucraineană, la fel cum a făcut echipa sa în primul mandat în ceea ce privește acordul cu Iranul.

Între timp, susținătorii Ucrainei de la Washington ar trebui să continue să explice de ce Ucraina contează pentru interesele naționale ale SUA, atât pentru Congres, cât și pentru publicul american. Argumentele trebuie să rezoneze nu numai cu Trump, ci și cu majoritatea americanilor.

Unul dintre argumente este că Ucraina contează și dacă Statele Unite vor să evite războiul și instabilitatea în Asia de Est. China urmărește îndeaproape răspunsul SUA la Ucraina, deoarece își calculează propriile ambiții față de Taiwan. Liderii din Japonia, Coreea de Sud și Taiwan recunosc legătura dintre aceste conflicte. Pierderea Ucrainei ar încuraja China în Pacific.

De aceea Foreign Policy crede că, contrar speculațiilor larg răspândite că Trump va renunța la Ucraina, acesta nu este un moment pentru panică.

Printre altele, unii dintre cei mai puternici susținători republicani ai Ucrainei rămân influenți în interiorul orbitei lui Trump.

“Da, există riscul ca Ucrainei să fie forțată să încheie un acord, iar susținătorii Ucrainei trebuie să rămână vigilenți. Dar poate există un motiv pentru care politicienii ruși au sărbătorit mult mai puțin victoria lui Trump de data aceasta. O privire mai atentă asupra lui Trump, a posibilei sale echipe și a lucrurilor din primul său mandat sugerează că un rezultat mai bun pentru Ucraina este posibil,” a scris publicația.

Concluzia. Mulți analiști cred că victoria lui Trump a complicat situația lui Zelenski și a Ucrainei.

Trump a promis încheierea rapidă a războiului dintre Kiev și Moscova, fără însă să anunțe cum va face asta. Diferite detalii care au apărut pe surse vorbesc despre crearea unei zone demilitarizate între cele două tabere, despre amânarea aderării Ucrainei la NATO sau chiar de cedarea teritoriilor cucerite deja de armatele lui Putin. Toate acestea sunt termenii inacceptabili pentru Ucraina.

Foarte probabil, Kievul nu va accepta aceste condiții umilitoare și va continua lupta cu sprijinul european. Dar orice ajutor pe care i-l poate oferi Europa nu va putea rivaliza cu cel american. Zelenski se va afla astfel între ciocan și nicovală. Va încheia un acord nefavorabil cu Putin sau va continua lupta cu sprijin american diminuat sau doar cu susținerea europenilor?

Greu de prognozat acum dacă Ucraina va fi pusă în fața unei astfel de alegeri dificile. Așa cum este greu de anticipat dacă Trump va continua să ajute militar Kievul și, chiar dacă ucrainenii vor refuza inițial, să urmărească concomitent să obțină un acord care să pună capăt conflictului care macină estul Europei. Vom afla mai multe după 20 ianuarie 2025.

Surse: BBC, Axios, Washington Post, Politico, Forbes, Business Insider, The Hill, New Yorker, Wall Street Journal, Newsweek, Daily Mail, dpa, Le Monde, ua.faq, senate.gov, X