Cum ar putea arăta zona demilitarizată dintre Ucraina și Rusia

Zona demilitarizată (DMZ) care face parte din planul președintelui ales Donald Trump de a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia va avea circa 1.300 de kilometri și va fi monitorizată de forțe europene, mai degrabă decât de trupe americane sau ale Națiunilor Unite, afirmă experții. Aceștia cred însă că crearea unei bariere tampon între cele două tabere îl avantajează doar pe Vladimir Putin.

Planul lui Trump

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Trump a criticat constant modul în care Administrația Biden a gestionat criza din estul Europei, avertizând că acțiunile liderului democrat au apropiat lumea de Al Treilea Război Mondial. În plus, republicanul a acuzat guvernul de la Kiev că a păcălit SUA să-i ofere gratuit arme și asistență în valoare de miliarde de dolari.

De exemplu, de-a lungul campaniei electorale recent încheiate, Trump a vorbit constant de stoparea ajutorului de miliarde pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei, numindu-l pe președintele Volodimir Zelenski “cel mai bun vânzător dintre toți politicienii care au trăit vreodată”, ca răspuns la cererile Kievului pentru mai multe fonduri americane.

În septembrie, candidatul republican la preşedinţia SUA a spus despre Zelenski: “Continuăm să dăm miliarde de dolari unui om care refuză să facă o înţelegere.”

“De fiecare dată când a venit în ţara noastră, a plecat cu 60 de miliarde de dolari, cred că este cel mai bun vânzător de pe planetă,” a declarat fostul preşedinte american.

Republicanul a spus în repetate rânduri că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru, mai ales în condițiile în care Moscova și Kievul au condiții aparent ireconciliabile pentru negocierile de pace.

“Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dezvălui, nu voi putea să le mai folosesc,” a spus el în timpul campaniei pentru Casa Albă.

Wall Street Journal a scris, citind aliații președintelui ales, că Trump nu a aprobat un plan de pace specific, nici modul în care îi va convinge pe președintele rus Putin și pe președintele ucrainean să stea la aceeași masă și să negocieze. În timp ce consilierii au oferit idei, doar viitorul ocupant al Biroului Oval, în consultare cu consilierii-cheie, va decide cum să gestioneze această situație delicată, au spus aceștia.

Citând trei surse “apropiate de președintele ales,” publicația a scris că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme care să ajute Ucraina să descurajeze orice atac al Rusiei viitor.

Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% (o cincime) din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri.”

Dar sursele nu au oferit nicio perspectivă asupra modului în care o astfel de zonă-tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată va fi monitorizată sau gestionată, în afară de a spune că nu va fi asigurată de forțele americane de menținere a păcii.

“Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armelor va fi europeană. Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Puneți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă,” a spus o sursă.

Marea Britanie, Franța și Germania au promis deja că vor sprijini Ucraina “atâta timp cât va fi nevoie,” iar Zelenski este ferm împotriva renunțării teritoriului în favoarea lui Putin. Zilele trecute, liderul ucrainean a spus că a face orice concesii țarului de la Kremlin ar fi “inacceptabil pentru Ucraina” și “un lucru sinucigaș pentru Europa.”

Zonă-tampon

Planul Administrației Trump, dacă se dovedește real, este similar cu cel anunțat în august de vicepreședintele ales al SUA, JD Vance. La momentul respectiv, senatorul de Ohio a schițat un plan pentru încheierea războiului din Ucraina sub o posibilă Administrație Trump, cu înființarea unei “zone demilitarizate” în teritoriile ucrainene ocupate de ruși, “puternic fortificate, astfel încât rușii să nu invadeze din nou.” Rusia ar putea să păstreze teritoriul pe care l-a ocupat, a afirmat atunci senatorul republican.

În schimb, a spus Vance, Ucraina va trebui să garanteze că nu va adera la NATO sau la alte “instituții aliate”.

Președintele ceh Petr Pavel a confirmat existența acestor inițiative din partea viitoarei administrații de la Washington. Liderul de la Praga a afirmat recent că Trump va reuși probabil în eforturile sale de a pune capăt războiului de lungă durată dintre Rusia și Ucraina, deși acest lucru va pune Kievul și aliații săi europeni din NATO în dezavantaj.

“Nu cred că este realist, dar, în același timp, cred că va depune eforturi pentru a pune capăt acestui război și pentru a ajunge la o înțelegere cu președintele Putin,” a spus Pavel.

“Cel mai probabil nu va fi în interesul nostru și al Ucrainei să avem o astfel de înțelegere,” a declarat președintele ceh.

Consilierii președintelui ales au semnalat că un viitor acord ar putea ceda Moscovei părți din Ucraina controlată de ruși, ar amâna aderarea Kievului la NATO pentru cel puțin două decenii și ar da Europei responsabilitatea pe termen lung pentru protejarea flancului estic de pe continent și a sute de kilometri de teritoriu demilitarizat, a spus Pavel, citat de Newsweek.

Într-un material dedicat acestui subiect, Newsweek a scris că nu este clar unde va fi creată posibila zonă demilitarizată dintre cele două părți, deși vicepreședintele ales JD Vance a spus că “o rezolvare pașnică” ar însemna probabil “actuala linie de demarcație între Rusia și Ucraina, care devine ca o zonă demilitarizată.”

Așa cum am menționat anterior, Moscova deține în prezent aproximativ 20 la sută din teritoriul Ucrainei, inclusiv părți din cele patru regiuni – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijnia – pe care susține că le-a anexat.

De asemenea, Kremlinul controlează Crimeea, peninsula din sudul Ucrainei pe care a invadat-o și a anexat-o în 2014. Niciuna dintre acțiunile Rusiei de a anexa regiunile ucrainene nu a fost recunoscută internațional.

Kievul a promis că va recâștiga întreg teritoriul luat de Moscova, iar președintele Zelenski a exclus să cedeze pământ Rusiei în “planul său de victorie” prezentat parlamentarilor ucraineni și liderilor străini în ultimele luni. El a mai spus că se opune unui conflict înghețat, insistând că Kievul are nevoie de o “invitație de a se alătura NATO acum.”

Un DMZ controversat

Crearea unei zone demilitarizate între cele două tabere vine cu numeroase probleme, au afirmat experții. De exemplu, Dan Rice, un fost consilier al comandantului-șef al Ucrainei, a declarat pentru Newsweek că este foarte puțin probabil ca Kievul să accepte o încetare a focului pe termen scurt, dar că sunt necesare forțe europene semnificative de-a lungul graniței ruse cu Ucraina pentru a opri Moscova să încerce să cucerească teritoriul. Britanicii ar putea să conducă o astfel de misiune, potrivit unui site defensiv de la Londra.

De asemenea, este neclar dacă o zonă DMZ ar include granița recunoscută internațional dintre Rusia și Ucraina. Prezența Kievului în regiunea de sud Kursk a Rusiei în ultimele luni complică și mai mult acest lucru. Reamintim că forțele ucrainene au lansat o operațiune militară surpriză în această regiune rusă și ocupă în prezent zeci de localități și sate în zonă.

De asemenea, experții se întreabă cât de mare ar fi zona demilitarizată, dacă armatele europene ar fi de acord să se asigure că va rămâne liberă de operațiunile militare rusești sau ucrainene și dacă va rezista.

În acest context, Newsweek s-a referit la zona demilitarizată care desparte Coreea de Nord și Coreea de Sud. Fâșia de pământ care străbate peninsula asiatică este în vigoare de la sfârșitul războiului din Coreea în 1953, iar conflictul nu s-a încheiat niciodată din punct de vedere tehnic.

“Zonele demilitarizate sună mai bine pe hârtie decât funcționează în viața reală,” a spus Mark Cancian, colonel în retragere din U.S. Marine Corps Reserve și consilier principal în cadrul grupului think tank Center for Strategic and International Studies.

“Problema este implementarea lui” și asigurarea că zona rămâne liberă, a spus el pentru Newsweek. Altfel, a spus el, DMZ nu are sens.

Zona demilitarizată din Peninsula Coreea a avut “destul de mare success,” deoarece Phenianul și Seulul pot comunica între ele, dar și pentru că, dacă o armată ar invada DMZ, cealaltă ar avea puterea militară să riposteze.

O zonă DMZ între Ucraina și Rusia nu este “neapărat o idee proastă, dar este doar dificil de implementat într-un mod care să aibă succes,” a precizat Cancian.

Unul dintre cele mai semnificative obstacole este cel al forței care să supravegheze zona. “Îmi este greu să-mi imaginez vreo forță militară europeană care să participe în (monitorizarea) zonei demilitarizate,” a afirmat expertul. Angajarea trupelor terestre în efortul de război a fost un subiect sensibil pentru statele NATO, iar Kievul nu a cerut acest lucru.

Cancian a reamintit de zona demilitarizată creată în Vietnam, la care au luat parte trupe din țări neutre, și care, deși “ineficientă,” a monitorizat zona, a remarcat Cancian. Oficial, DMZ a fost înființată pe paralela 17, ca parte a Acordurilor de la Geneva din 1954, care a împărțit temporar Vietnamul într-un nord comunist și un sud necomunist.

Zona s-a prăbușit în cele din urmă din mai multe motive, între care încălcărilor repetate ale DMZ, strategiei nord-vietnamezilor de a se infiltra în sud penetrând bariera, deciziei americanilor de a bombarda DMZ și zonele adiacente, precum și prăbușirii guvernului sud-vietnamez în 1975 și căderii Saigonului. (Vietnamul a fost reunificat sub conducerea comunistă, făcând ca divizarea pe paralela 17 să fie o idee complet depășită).

Eforturile diplomatice ar putea crea un fel de forță neutră care ar putea monitoriza zona tampon dintre Ucraina și Rusia, dar acest lucru “ar fi foarte dificil,” a adăugat Cancian.

Avantaj Putin?

Dacă o înțelegere dintre Ucraina și Rusia va crea o zonă DMZ, aceasta ar fi în condițiile impuse de Putin și el “pur și simplu va folosi asta ca linie de front pentru următoarea invazie a Ucrainei în cinci, 10, 15 ani, după ce armata sa s-a odihnit, s-a reconstituit și a instituționalizat lecțiile învățate în Ucraina,” a declarat Karolina Hird, adjunctul echipei de analiză a Rusiei în cadrul think tank-ului Institute for the Study of War din SUA, care urmărește schimbările zilnice produse pe front în Ucraina.

“Crearea unei zone DMZ, indiferent de cum arată, le va oferi forțelor ruse o scuză pentru a se odihni, a reseta și a-și planifica următoarea invazie,” a declarat Hird pentru Newsweek.

Putin nu a semnalat că obiectivele sale de a ocupa întreaga Ucraine s-au redus, a spus Hird, adăugând că o zonă DMZ “aproape ar legitima ocuparea” unor părți ale Ucrainei și va consolida controlul Kremlinului asupra ucrainenilor care trăiesc în aceste teritorii.

“O zonă demilitarizată nu ar pune capăt războiului în condițiile cuiva, altele decât cele ale Rusiei,” a afirmat Hird.

O opinie împărtășită și de Wall Street Journal, care a scris că, în condițiile în care trupele rusești avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul a arătat puțină disponibilitate spre negociere și a lăsat să se înțeleagă că poate escalada conflictul cu atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj în Europa.

La rândul lor, comandanții ucraineni au subliniat în mod repetat că situația de pe linia frontului este “dificilă” și spun că anumite zone necesită o reînnoire constantă a resurselor. O astfel de reaprovizionare ar fi dificilă fără sprijinul SUA, iar amenințările lui Trump că va reduce ajutorul pentru Kiev nu trebuie deloc ignorate.

“Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse,” a postat Dmitri Medvedev pe X, după victoria lui Trump în fața Kamalei Harris.

Comentatorii cred că Putin rămâne hotărât să cucerească în totalitate regiunea Donbas din estul Ucrainei, un obiectiv pe care îl poate atinge în 2025 dacă SUA reduc sau retrag ajutorul militar.

Între timp, Rusia întărește resursele cu până la 10.000 de soldați nord-coreeni, precum și cu rachete din Iran și componente tehnologice din China, iar trupele sale exercită presiuni formidabile asupra apărării ucrainene slăbite.

“Planul de pace al lui Trump pentru Ucraina arată ca o victorie pentru Putin,” a scris și Rolling Stone, o publicație care îl critică frecvent pe republican. “Fostul președinte crede că poate pune capăt războiului din Ucraina. În realitate, el se pregătește să îi ofere Rusiei o victorie – iar consecințele vor fi profunde.”

Surse: Politico, Forbes, Wall Street Journal, Newsweek, Washington Post, Defence Journal, Rolling Stone, ukraine.ua, X