Arhitectură inovatoare, biocombustibili și rumeguș: Cum arată Växjö, orașul Suedez „din lemn” care și-a propus să atingă neutralitatea climatică până în 2030

Cu aproape un deceniu înainte ca activista suedeză pentru climă Greta Thunberg să se nască, orașul Växjö a pornit pe calea unei noi viziuni a vieții urbane ecologice, scrie BBC.

Vechi de 1.000 de ani, Växjö se află la 450 km sud-vest de Stockholm, în regiunea centrală Småland, în mijlocul unei tapiserii luxuriante de peisaje silvice presărate cu sute de lacuri. Acesta este un ținut cunoscut sub numele de Glasriket („Regatul sticlei”), care găzduiește o serie de fabrici de sticlă de renume mondial, precum Kosta Boda și Orrefors, care crează frumuseți cristaline încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Dar această moștenire a sticlăriei este acum egalată de o schimbare: acest oraș compact cu mai puțin de 100.000 de locuitori a devenit un ”far global” în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu aproape un deceniu înainte ca Greta Thunberg să se fi născut, Växjö a pornit pe calea unei noi viziuni asupra vieții urbane, care este acum imitată în întreaga lume.

„A fost vorba despre un seminar din 1996, condus de primar, care a pus întrebarea: „Cum ar fi să trăim într-un oraș fără combustibili fosili?””, explică Henrik Johansson, strateg de mediu pentru municipalitatea din Växjö. La sfârșitul reuniunii, un vot unanim a făcut ca Växjö să devină primul oraș din lume care s-a angajat să renunțe la combustibilii fosili. Acest lucru s-a transformat acum într-un obiectiv mai mare de neutralitate climatică până în 2030 – cu 15 ani înaintea angajamentului la nivel național al Suediei.

Angajamentul revoluționar al orașului Växjö din anii 1990 a fost mediatizat până în Japonia, echipele de televiziune luând, în mod ironic, zboruri pe distanțe lungi, consumatoare de combustibil, pentru a vizita locul pe care Johansson îl descrie ironic drept „acest oraș nebun care vrea să renunțe la combustibili fosili”. Cu toate acestea, nimic nu mai pare o nebunie acum, emisiile de carbon pe cap de locuitor din Växjö fiind reduse cu peste 70% față de nivelurile din anii 1990, în timp ce populația orașului a crescut cu o treime și și-a dublat PIB-ul pe cap de locuitor.

Aici, autobuzele locale și vehiculele consiliului funcționează cu biocombustibil obținut din deșeuri organice menajere. Între timp, mai mult de 90% din energia orașului provine din subproduse forestiere și din alte tipuri de biomasă, materialul abundent provenind din vastele păduri din jur. Acestea variază de la rumegușul provenit de la fabricile locale de cherestea la ramurile rămase în urma tăierii copacilor pentru a produce bunuri pentru IKEA – gigantul mondial al designului născut la doar o jumătate de oră de mers cu trenul, în orașul Älmhult.

Puținele emisii de CO2 care persistă în aer provin de la utilizatorii de mașini personale care încă nu profită de una dintre cele mai bune stații de încărcare a mașinilor electrice din Suedia, precum și de locurile de alimentare cu biocombustibili non-fosili, cum ar fi etanolul. Autobuzele locale și vehiculele consiliului funcționează cu biocombustibil produs din deșeuri organice menajere.

Cea mai îndrăzneață tranziție, însă, a făcut ca Växjö să devină, probabil, cea mai importantă demonstrație la nivel mondial pentru arhitectura pe scară largă din lemn, jumătate din toate construcțiile noi trebuind să fie din lemn, provenit din aceleași păduri întinse care furnizau odinioară combustibil pentru a alimenta cuptoarele de sticlă.

Pentru arhitecți și ingineri, prezentarea de către Växjö a construcțiilor inovatoare din lemn a fost o etapă de învățare valoroasă. „Oamenii nu erau atât de bine informați cu privire la clădirile înalte din lemn, așa că avem o colaborare strânsă cu universitatea locală”, spune Segerstad, un arhitect local. „De fiecare dată când exista o întrebare, se făceau cercetări”.

Aceasta include senzori în interiorul clădirilor pentru a înregistra modul în care structurile se comportă de-a lungul anilor și în schimbarea anotimpurilor. „Acum avem cercetători care vin din întreaga lume”, continuă ea. „Mulți din Austria și Germania, dar și din locuri din Africa, cum ar fi Congo. Am devenit pionieri mondiali în construirea în lemn. Principiile estetice sunt la fel de importante ca cele ecologice.”

Spiritul ecologic care stă la baza arhitecturii moderne din lemn din Växjö este egalat de modul în care orașul își alimentează viața din secolul XXI. Cei ce explorează centrul orașului pot vedea noi structuri inovatoare din lemn alături de clădiri istorice, multe transformate în magazine la modă sau restaurante pline de atmosferă, cum ar fi Kafe de Luxe, unde mâncărurile tradiționale suedeze se bazează pe produse locale.

Între timp, la hotelul de design modern PM & Vanner, restaurantele se concentrează pe mâncăruri locale, de sezon și organice, inclusiv produse din propria grădină a hotelului – în timp ce vasele sunt curățate folosind o mașină de spălat vase care economisește energie și apă. Deșeurile alimentare sunt transformate în biocombustibil, iar hotelul face parte, de asemenea, dintr-un sistem inovator de reciclare a textilelor.

Erik Tellgren. CEO al companiei locale de energie VEAB, povestește cum „deșeurile” de păduri și produse din lemn din Växjö asigură cu ușurință toate necesitățile de energie electrică ale orașului, într-un mod care contribuie și la lupta pentru atenuarea schimbărilor climatice.

„Reziduurile forestiere lăsate să se descompună generează CO2”, spune Tellgren. „Așadar, utilizarea lor contribuie la reducerea emisiilor”. Și, adaugă el, cenușa produsă de lemnul ars se întoarce în solul pădurii ca un compost excelent.

El zâmbește când își amintește cum prima centrală energetică din Växjö, care a pornit aici, lângă lac, în anii 1880, folosea lemnul, iar acum, după aproximativ 140 de ani, orașul se bazează din nou pe acest material în timp ce conduce lumea departe de combustibilii fosili

„Așadar, am început cu lemnul, iar acum ne întoarcem din nou la el”, încheie el.