G4Media.ro

Efectele victoriei lui Trump: Cum ar putea fi pedepsiți ofițerii implicați în…

foto: Ministerul britanic al apărării

Efectele victoriei lui Trump: Cum ar putea fi pedepsiți ofițerii implicați în retragerea dezastruoasă din Afganistan

Echipa de tranziție a președintelui ales Donald Trump întocmește o listă a ofițerilor americani activi și în rezervă care au fost implicați direct în retragerea din Afganistan, examinând totodată dacă aceștia ar putea fi trimiși în fața Curții Marțiale pentru implicarea lor în operațiunea haotică care a avut loc în vara anului 2021, potrivit unor surse familiare cu planul. Niciunul dintre liderii politici și militari americani nu a fost încă tras la răspundere pentru cele întâmplate în Afganistan în urmă cu trei ani.

O retragere haotică

În august 2021, printr-o decizie controversată, Administrația Biden a ordonat retragerea completă a armatei SUA din Afganistan, punând capăt operațiunilor militare americane din această țară după aproape 20 de ani. Graba de a retrage soldații americani fără a avea planuri de rezervă, abandonarea aliaților afgani care au ajutat trupele internaționale de-a lungul celor două decenii de prezență în regiune, incapacitatea administrației sale de a anticipa starea lamentabilă în care se află forțele de securitate locale, analiza complet greșită a situației de către serviciile americane de informații, care au apreciat constant că armata afgană va fi capabilă să lupte, au făcut ca decizia președintelui Joe Biden de ieșire din țara măcinată de război să se transforme într-un veritabil dezastru.

Capitalele de provincie au căzut una după alta în mâna talibanilor, forțele afgane au fost decimate de dezertările în masă, echipamente militare americane în valoare de miliarde de dolari au fost capturate de islamiști, președintele afgan a fugit din țară, iar zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6.000 de soldați americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea acestora.

În plus, confuzia și lipsa de organizare, plus necesitatea de a colabora cu talibanii în acele momente, au favorizat breșa de securitate care a permis unui terorist din ISIS-Korasan, o ramură locală a grupului Statul Islamic, să se arunce în aer în apropierea aeroportului din Kabul. În atac au murit 13 soldați americani și aproape 200 de civili afgani.

Colapsul forțelor afgane a fost cu atât mai surprinzător cu cât ele fuseseră antrenate, echipate și finanțate de Statele Unite, care au investit pentru acest scop 83 de miliarde de dolari în 20 de ani.

Ulterior, în septembrie 2021, șeful US Central Command, generalul Kenneth McKenzie, a recunoscut că un atac cu dronă realizat de Statele Unite cu câteva zile înainte de retragerea din Afganistan a ucis 10 oameni nevinovați, nu teroriști.

Ancheta US Central Command a concluzionat că un angajat al unei organizații nonguvernamentale, Zamairi Ahmadi, și nouă membri ai familiei sale, inclusiv șapte copii și un translator afgan care a ajutat trupele americane, au murit în atacul din 29 august 2021. Cel mai mic copil, o fetiță pe nume Sumaya, avea doar doi ani.

Generalul McKenzie a descris atacul drept „o greșeală tragică,” americanii crezând că mașina lui Ahmadi aparținea militanților ISIS-K.

În decembrie același an, oficialii de la Washington au anunțat că niciun soldat american implicat în atac nu va fi sancționat, un gest criticat de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului.

Dezastrul din Afganistan a fost pus de unele voci pe seama deciziei președintelui Biden de a decide să retragă toate trupele din Afganistan până pe 31 august 2021, cu câteva zile înainte de marcarea a aproape 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA.

În ciuda presiunilor venite din mai multe direcții – nu doar din partea republicanilor, ci chiar și din partea colegilor democrați, așa cum a fost Hillary Clinton, care au spus că o astfel de retragere este precipitată, va duce la reluarea activităților grupărilor extremiste în zonă și va crea o criză masivă a refugiaților – liderul de la Casa Albă a continuat să-și apere decizia, afirmând că liderii militari nu s-au opus hotărârii sale.

„Din câte îmi amintesc, nimeni nu a recomandat ca trupele să rămână, ” a afirmat președintele democrat într-un interviu în luna august a acelui an.

Așa cum am scris la momentul respectiv, dezastrul din Afganistan a fost „Vietnamul lui Joe Biden.” Președintele democrat se afla în funcție de doar șase luni, însă criza politică, militară, umanitară și strategică din Afganistan i-a afectat semnificativ ratele de favorabilitate, care s-au prăbușit imediat după aceea și nu și-au mai revenit deloc în mandatul său, rămând constant sub 40%. Războiul care a durat 20 de ani, în care s-au pompat trilioane de dolari, care a făcut sute de mii de morți, răniți și refugiați, a devenit un dezastru de proporții uriașe pentru care a fost făcută responsabilă Casa Albă democrată.

Arătați cu degetul

Imediat după căderea Afganistanului în mâinile talibanilor, numeroase voci, în special din dreapta eșichierului politic american, au cerut punerea sub acuzare a președintelui Biden pentru decizia de a ordona retragerea americanilor din țara asiatică, în ciuda recomandărilor făcute de șefii Departamentului Apărării, care i-au spus că aproximativ 2.000 de soldați ar fi trebuit să rămână acolo pentru a evita colapsul.

Declarațiile liderilor de la Pentagon, făcute în timpul unor audieri în Congresul de la Washington, au contrazis afirmațiile anterioare ale lui Biden potrivit cărora nimeni nu i-ar fi spus acest lucru și par să confirme că liderul de la Casa Albă poartă cea mai mare responsabilitate pentru dezastrul care a însoțit retragerea americană din Afganistan.

Biden – împreună cu secretarul Apărării, Lloyd Austin, șeful diplomației americane, Anthony Blinken, generalul Mark Milley și șeful CIA, William Burns – a fost acuzat că a negat constant realitatea de pe teren din Afganistan și că, în ciuda unor avertismente repetate, a ignorat starea deplorabilă a armatei afgane.

Mai mult, Biden este acuzat că, în vara acelui an, cu trei săptămâni înainte ca talibanii să preia controlul Afganistanului, l-a presat pe omologul său afgan, Ashraf Ghani, să creeze „percepția” că militanții islamiști nu câștigă, indiferent „dacă (acest lucru) este adevărat sau nu.”

„Cred că nu trebuie să vă spun că sunt percepții din întreaga lume și, cred, în părți din Afganistan, este că lucrurile nu merg bine în ceea ce privește lupta împotriva talibanilor,” a afirmat președintele american. „Și este nevoie, indiferent dacă este adevărat sau nu, este nevoie să proiectăm o imagine diferită. ”

La acea vreme, talibanii cuceriseră deja aproximativ jumătate din centrele provinciale din Afganistan și erau la doar câteva săptămâni distanță de a intra în Kabul. (Lucru care s-a și întâmplat, pe 15 august, în ciuda rapoartelor serviciilor de informații care susțineau că capitala afgană va rezista câteva luni bune).

Biden i-a spus atunci lui Ghani că personalități politice proeminente din Afganistan – inclusiv fostul președinte afgan Hamid Karzai – ar trebui să susțină o conferință de presă comună în care să-și arate susținerea pentru o nouă strategie militară privind înfrângerea talibanilor, spunând: „Aceasta va schimba percepția și cred că asta va schimba mult.”

De asemenea, în timpul aceleiași discuții cu președintele Ghani, Biden a lăudat forțele de securitate afgane și a oferit ajutor în cazul în care liderul de la Kabul ar fi putut prezenta public un plan care să fi arătat că putea controla situația ce se deteriora rapid. „Aveți în mod clar cea mai bună armată,” a spus Biden.

„Aveți 300.000 de forțe bine înarmate în fața a 70, 80.000 (de talibani) și sunt în mod clar capabili să lupte bine… Vom continua să oferim sprijin aerian de-aproape, dacă știm care este planul… Și până la sfârșitul lunii august și cine știe (ce se va întâmpla) după aceea.”

Potrivit analiștilor americani, tonul adoptat de președintele Biden pe tot parcursul apelului sugerează că liderul american nu se aștepta ca guvernul din Afganistansă se prăbușească doar trei săptămâni mai târziu, ceea ce reprezintă o eroare politică, strategică și militară uriașă.

Acestea au fost câteva dintre motivele pentru care liderul american și echipa sa de securitate națională au fost criticați pentru pașii greșiți făcuți în dosarul afgan, erori care au dus la preluarea controlului în această țară de către talibani, precum și la situația dramatică care a avut loc la aeroportul din Kabul, unde americanii și alte trupe străine au fost nevoiți să evacueze zeci de mii de persoane din fața talibanilor.

Niciunul dintre liderii politici și militari americani nu a fost însă în final tras la răspundere pentru cele întâmplate în Afganistan în vara anului 2021. Lucrurile ar putea însă să se schimbe în curând.

Listele cu vinovați

Într-un material dedicat subiectului, NBC News a scris că echipa de tranziție a președintelui ales Donald Trump întocmește o listă a ofițerilor americani acitivi și în rezervă care au fost implicați direct în retragerea din Afganistan.

Oamenii lui Trump examinează și varianta dacă ofițerii ar putea fi trimiși în fața Curții Marțiale pentru implicarea lor în operațiunea haotică din țara asiatică, au declarat un oficial american și o persoană familiarizată cu planul.

Astfel, sursele au declarat că oficialii care lucrează în echipa de tranziție a liderului republican iau în considerare crearea unei comisii care să investigheze retragerea din Afganistan din 2021, inclusiv prin culegerea de informații despre cine a fost direct implicat în luarea deciziilor pentru armată, cum a fost efectuată retragerea și dacă liderii militari ar putea fi trași la răspundere, inclusiv acuzați de trădare.

Echipa lui Trump este „foarte serioasă” în privința acestui lucru, a spus persoana care cunoaște planul, care este considerat o revizuire a modului în care SUA au intrat prima dată în războiul din Afganistan și cum s-au retras în cele din urmă din țara asiatică.

Potrivit surselor, Matt Flynn, un fost adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru combaterea narcoticelor și amenințările globale, se află în fruntea eforturilor de a rezolva această problemă.

Avocatul lui Flynn a negat însă că acesta se ocupă de chestiunea afgană la cererea lui Trump. „Matt Flynn nu are nimic de-a face cu echipa de tranziție a lui Trump, cu atât mai puțin să conducă orice revizuire privind chestiunile de justiție militară,” a spus Mark S. Zaid. Zaid a afirmat că „nimeni nu a căutat părerile domnului Flynn cu privire la acest scenariu legal ipotetic.”

„Sursele care susțin aparent această poveste par să fie obișnuiții egoiști din Washington D.C. care caută să obțină o poziție mai bună pentru propriile locuri de muncă în administrație,” a spus o sursă familiară cu echipa de campanie a lui Trump.

Echipa de tranziție a lui Trump nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii făcute de jurnaliștii de la NBC News.

NBC News a reamintit că președintele ales Donald Trump a condamnat vehement retragerea din Afganistan, pe care a caracterizat-o drept o „umilire” și „cea mai jenantă zi din istoria țării noastre.”

Comentatorii au spus că nu este clar însă ce ar justifica legal acuzațiile de „trădare,” deoarece ofițerii militari au urmat ordinele președintelui Joe Biden de a retrage toate forțele americane din Afganistan.

Casa Albă a publicat o analiză clasificată a retragerii în aprilie anul trecut, recunoscând eșecurile serviciilor de informații, dar acuzându-l totodată pe Trump că a creat condițiile care au dus la retragerea americanilor.

Într-un rezumat desecretizat, Administrația Biden a spus că acordul din februarie 2020 dintre Trump și talibani a plasat viitorul Cabinet Biden într-o poziție imposibilă prin faptul că a convenit asupra unei date pentru retragere, dar fără să ofere niciun plan pentru executarea acesteia.

Republicanii au respins această opinie drept politică partizană, spunând că Biden ar fi putut fie ignora acordul lui Trump, fie să-l aplice, acuzând oficialii care au servit în timpul președinției lui Biden că le-au permis talibanilor să nu-și respecte angajamentele.

De asemenea, o analiză independentă din 2022 a inspectorului general special pentru reconstrucția Afganistanului a acuzat atât Administrația Trump, cât și Administrația Biden pentru retragerea din 2021.

De exemplu, Trump a ajuns pentru prima dată la un acord cu talibanii în 2020 pentru a retrage toate forțele americane din Afganistan, aproximativ 13.000 de soldați, și a elibera 5.000 de luptători talibani din închisoare.

Administrația Biden a finalizat însă apoi retragerea și a supraestimat puternic capacitatea forțelor guvernamentale afgane de a lupta singure împotriva talibanilor, s-a scris în analiza realizată de Special Inspector General for Afghanistan Reconstruction.

De partea sa, Pete Hegseth, persoana nominalizată de Trump pentru poziția de secretar al Apărării, a criticat retragerea din Afganistan, spunând că SUA au pierdut războiul și au irosit miliarde de dolari.

În cartea sa „War on Warriors,” Hegseth a scris: „Următorul președinte al Statelor Unite trebuie să revizuiască radical conducerea Pentagonului pentru a ne pregăti să ne apărăm națiunea și să ne înfrângem dușmanii. O mulțime de oameni trebuie concediați. Dezastrul din Afganistan este, desigur, cel mai flagrant exemplu.”

Hegseth a numit retragerea drept „umilitoare” și a spus că liderii Departamentului de Apărare nu au fost trași la răspundere pentru atacul mortal de la Abbey Gate din Kabul, care a ucis 13 militari americani și 200 de civili afgani. De asemenea, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru atacul american care a ucis 10 afgani nevinovați, inclusiv șapte copii, a scris el.

„Acești generali au mințit. Ei au gestionat prost (situația). Și-au încălcat jurământul. Au eșuat. Au dezonorat trupele noastre și națiunea noastră. Ei au făcut ca oameni să fie uciși, inutil,” a scris el. „Și, până în acest moment, își păstrează locurile de muncă. Mai rău, ei continuă să erodeze în mod activ armata noastră și valorile acesteia – prin capitularea în fața civililor cu agende radicale. Sunt o rușine, cu stelele lor încă pe umeri.”

Acuzați de trădare?

Potrivit surselor citate de NBC News, echipa de tranziție a lui Trump analizează posibilitatea de a rechema mai mulți comandanți în serviciul activ pentru a le aduce posibile acuzații. Comentatorii de peste ocean au spus că nu este clar dacă Administrația Trump le va aduce celor implicați acuzații de trădare. În schimb, Team Trump s-ar putea concentra pe acuzații mai mici care să evidențieze implicarea ofițerilor. „Vor să dea un exemplu,” a spus persoana care cunoaște planul.

NBC News a relatat că, într-un interviu acordat cu câteva zile înainte de alegeri, Howard Lutnick, unul dintre cei doi consilieri care conduc tranziția președintelui ales, a spus că Trump a aflat după prima sa administrație că a angajat generali „democrați” și că nu va mai face această greșeală.

Foști oficiali care au lucrat în prima administrație a lui Trump au spus că l-au sfătuit pe liderul republican împotriva politicilor despre care credeau că ar slăbi securitatea națională a SUA, cum ar fi retragerea trupelor americane din Siria.

De asemenea, ei l-au sfătuit împotriva acțiunilor despre care credeau că ar putea încălca Constituția sau ar putea aprinde tensiunile la nivel intern, cum ar fi desfășurarea de trupe americane aflate în serviciu activ pentru a înăbuși protestele izbucnite după uciderea lui George Floyd de către poliția din Minneapolis în 2020.

Analiștii cred că, pe măsură ce echipa de tranziție a lui Trump își continuă pregătirile, investigațiile ce vizează liderii militari semnalează o schimbare dramatică a modului în care liderul republican intenționează să abordeze ceea ce el consideră eșecuri în conducerea militară a SUA.

Mișcarea a stârnit deja dezbateri semnificative legate de limitele responsabilității și a potențialelor implicații pentru relațiile civilo-militare din Statele Unite.

Reamintim că aproximativ 800.000 de militari americani au servit în Afganistan după începerea invaziei declanșată de atacul din 11 septembrie 2001 al rețelei islamiste al Qaeda împotriva unor ținte din New York și Washington. SUA au condus o coaliție de forțe aliate.

În timpul războiului, circa 2.400 de militari americani au murit și aproape 21.000 au fost răniți, în timp ce forțele internaționale au pierdut peste 1.000 de soldați, cu alte câteva mii răniți.

Estimările independente estimează numărul forțelor de securitate afgane și al civililor uciși la peste 100.000, în timp ce talibanii, al Qaeda și Statul Islamic au pierdut circa 55.000 de luptători.

Surse: BBC, NPR, NBC News, AP, Daily Mail, ABC News, defence.gov, factcheck.org, X

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Cu „democrații” la cârmă, SUA nu prea a strălucit în decizii militare.
    Uitându-ne pe cifre, dacă SUA ar fi alocat Ucrainei 25% din cât au „irosit” în Afganistan, nu ne-am mai uita peste umăr acum.