Dincolo de ratiune: De ce votăm cum votăm

Votul: Raționalitate sau Reflexe Inconștiente?

Votul – exprimarea preferinței politice de o parte sau alta a spectrului politic – poate părea ceva perfect rațional, la fel cum par uneori deciziile economice pe care le luăm. Subliniez “par”, pentru că a presupune ca reusim sa fim pe deplin raționali, în ambele cazuri, este o mare capcană. Parafrazând un psiholog celebru, noi suntem inteligenți și raționali, mintea noastră e cea prostuță, lasându-se amăgită de bias-uri cognitive și alte forțe ascunse (mecanismele psihologiei grupului, de pildă).

Factorii care ne influențează votul

Decizia de vot implică o multitudine de factori: influențe culturale, emoționale și cognitive. Votul e un act personal, dar puternic amorsat de contextul social, iar științele sociale încearcă să explice această complexitate. Jonathan Haidt, cercetător în psihologie socială și psihologia moralității, susține că, dincolo de ideologii și programe, alegerile noastre sunt ghidate de intuiții morale inconștiente, pe care le justificăm rațional abia după ce le facem. Chiar, oare câți dintre noi pot enumera 3-4 idei diferite din programul politic propus de candidatul preferat?

Intuițiile morale – ce ne ghidează alegerile?

Haidt identifică șase fundamente morale care modelează preferințele noastre politice:

• Puritate vs. degradare
• Grijă vs. vătămare
• Corectitudine vs. înșelăciune
• Libertate vs. opresiune
• Loialitate vs. trădare
• Autoritate vs. subminare

Aceste intuiții sunt activate de factori inconștienți și adesea sunt însoțite de emoții puternice. De pildă, loialitatea a fost selectată ca răspuns la necesitatea evoluționistă de a întări coalițiile între indivizi și a de penaliza trădarea. Emoțiile care însoțesc frecvent loialitatea sunt mândria apartenenței la grup (ați văzut vreodată o galerie a unei echipe de fotbal?) sau furia îndreptată împotriva celor percepuți ca trădători (pentru un exemplu extrem, căutați povestea lui Andres Escobar, fotbalistul asasinat în urma unui autogol).  Pentru cei pentru care loialitatea e centrală, virtuți precum patriotismul și sacrificiul devin esențiale.

Ce rol joacă aceste valori in preferințele noastre politice?

Toți avem aceste intuiții morale, dar ele au o importanță diferită pentru fiecare dintre noi. Astfel, cei care pun accent pe grijă și echitate tind spre preferințe liberale, iar cei influențați de valori precum autoritatea și sacralitatea au o tendință conservatoare. În plus, apare „tribalismul moral”: ne aliniem la normele grupului nostru socio-cultural, iar cei din afara grupului nostru care încearca sa ne schimbe părerea, ne întăresc de fapt convingerile. Este răspunsul reflex prin care ne consolidăm inconștient apartenența la grup.

Evitați manipularea prin înțelegere și ascultare

În concluzie, votul nu poate fi redus la o confruntare între categorii simpliste, cum ar fi „corect” și „greșit” sau „superioritate” și „inferioritate” în judecată. De exemplu, pentru unii reprimarea unei manifestații este o încălcare a libertății, în timp ce pentru alții, susținerea autorității este prioritară.

Când aceste mecanisme – intuițiile morale și tribalismul – rămân neexaminate, devenim vulnerabili la manipulare. Calea de a ne înțelege unii pe alții nu e să ne înarmăm cu argumente din ce în ce mai puternice, ci să facem un lucru simplu și rar întâlnit: să-l ascultăm cu atenție pe celălalt.

Text de: Cami Dumitru, Psiholog Clinician, Psihoterapeut și Trainer în cadrul Clinicii The Mind.

web: www.themind.ro | mail: office@themind.ro |  tel: 021.781.22.59

social: facebook | instagram | linkedin