Interviu Clotilde Armand: ”Copiii mei acum sunt mari, descoperă lumea în care trăim, și mi se pare important să le arăt că luptăm pentru o Românie mai bună în care să trăiască”

1. Ce vă califică pentru funcția de parlamentar în Senatul României și de ce candidați?

Am înființat USR, alături de Nicușor Dan și o mână de oameni, în 2016. De atunci, nu am fost niciodată candidată la funcția de parlamentar. Dacă cineva m-ar fi întrebat atunci care sunt calitățile de care are nevoie un parlamentar, aș fi vorbit de competență, de studii, de experiență profesională și de cunoștințe juridice. Astăzi, pot să vă spun cu certitudine că este nevoie de foarte multă determinare, putere de muncă, forță de caracter. Dacă ești cu adevărat un oponent al regimului actual, dacă denunți corupția și nepotismul, dacă ai o voce puternică pentru a schimba legile în favoarea oamenilor și nu al oligarhiei care ne guvernează, dacă contezi în această luptă, atunci poți să fii sigur că vei fi atacat, hărțuit în mass media, în justiție, pentru orice demers pe care îl vei întreprinde. Vei fi foarte singur și va trebui să reziști. În limbajul corporatist, aceasta se numește “reziliență”.

În lupta mea cât am fost primar al Sectorului 1, am demonstrat că pot fi o voce care este auzită în favoarea unei lumi corecte, am arătat că pot administra în mod competent o comunitate, chiar cu opoziția feroce a PSD PNL, și cred ca trebuie să continui această luptă care a dat speranțe multora dintre noi. 

2. Ați lucrat muți ani în privat în poziții de conducere pentru mai multe companii mari din lume și aveți un CV impresionant pentru un om politic în România: în acest condiții, nu vă este dor de ’’viața de corporație’’?

După 20 ani de experiență profesională în același mediu, este firesc să dorești să ai un impact mai mare în societate. Nu mai vreau să îmi reduc orizontul la o corporație, oricât de utilă ar fi ea pentru societate (e.g. Distrigaz, Airbus sau Engie).

Copiii mei acum sunt mari, descoperă lumea în care trăim, și mi se pare important să le arăt că luptăm pentru o Românie mai bună în care să trăiască, mă simt mândră față de ei și față de toți românii care m-au acceptat în țara lor că am făcut acest pas spre implicarea politică.

Ca politician implicat, este esențial să cred în ceea ce fac, pentru că sacrificiile sunt mari (dacă privim comparativ ca stil de viață și remunerație în sectorul privat). Totuși, ce regret cel mai mult nu este aspectul financiar, ci cel uman: lumea politică este populată de oameni de foarte proastă calitate cu care nu am cum să mă identific, mult sub nivelul oamenilor cu care am lucrat în trecut. Pentru a compensa această singurătate, mă duc deseori să vorbesc cu bucureștenii în stradă și unicul lucru care mă ajută în lupta pe care o duc este aprecierea lor. 

3. Care considerați că sunt cele mai mari realizări ale mandatului dvs. ca primar al Sectorului 1 și cum ați dori să duceți mai departe aceste inițiative în Parlament?

Eu cred într-o viziune descentralizată în care puterea stă în oameni, nu în politicieni. Imediat după ce am fost ales primar, am desființat Administrația Școlilor, care era cea mai coruptă și ineficientă administrație a primăriei, care gestiona licitații publice de sute de milioane de lei pentru 100 de școli și 55.000 de elevi.

Școlile nu vedeau decât un proces birocratic lent și ineficient, fără rezultate palpabile. Am decis ca școlile să-și gestioneze singure bugetul și achizițiile pentru că la nivel de școală se cunosc cel mai bine nevoile. Nu mai este hârtie igienică? Trebuie reparată centrala de gaz? Trebuie înlocuită o ușă, cumpărat mobilier nou? Părinții sau directorul își exprimă nevoile, administratorul școlii lansează licitația pe catalogul electronic și a doua zi a venit hârtia igienică, s-a contractat reparația centralei etc. Achizițiile se fac acum rapid și la obiect. Fiind în general vorba de sume mici, achizițiile sunt directe.

Consiliul de administrație a școlii include 2 reprezentanți ai profesorilor și 2 reprezentanți ai părinților, care știu de ce este nevoie pentru școala copiilor lor. Consiliul cere primăriei bugetul, iar primăria aprobă cheltuielile sau propune rectificările bugetare necesare. Sub administrația mea, primăria Sectorului 1 nu a refuzat niciodată, dar insist, niciodată, vreo cerere. Se numește descentralizare și funcționează extraordinar.

Părinții au acces la toate contractele și cheltuielile școlii, iar dacă directorul sau administratorul nu știu cum să facă achiziții, primăria finanțează un consultant în achiziții publice care se ocupă de tot. Grație descentralizării, marea majoritatea a școlilor din Sectorul 1 au putut fi renovate în ultimii 3 ani.

Când puterea este la oameni, lumea noastră se reconstruiește mai rapid și mai bine. Este o schimbare de atitudine. Ne luăm soarta în mână. Noua administrație PSD/PNL vrea să recentralizeze totul: „este absurd să dai atâția bani pe mâna școlilor”, a spus un reprezentant PSD. Sper ca profesorii, directorii și comunitatea de părinți nu vor permite acest lucru.

        În calitate de senator, mă voi asigura ca evoluția Codului administrativ să permită ca banii publici să fie cheltuiți mai aproape de oameni, în cartiere. Așa am reușit renovarea unor blocuri din Sectorul 1: un protocol între asociațiile de proprietari și primărie, prin care asociațiile au cheltuit banii, după ce primăria a verificat contractele și indicatorii financiari.

Aș mai putea vorbi despre cadastrarea domeniului public (care nu era cadastrat), despre toate reformele pe care le-am făcut, despre toate proiectele de investiții începute de mine pe care nu am avut timp să le termin, dar cred că acțiunea mea cea mai importantă este ceea pe care am descris-o mai sus: puterea și banii să ajungă la oamenii de pe teren, acolo unde are sens și se poate construi cu rapiditate. Știți cum se spune, e mai bine să răsplătești cu o undiță decât cu un pește. Eu îmi doresc să creăm comunități locale autonome, nu cred într-un popor care ar aștepta totul de la un tătic, care le dă oamenilor din când în când câțiva lei în timp ce el fură milioane. 

4. Ați fost din nou ’’furată la vot’’ sau a câștigat ’’sistemul’’?

Bineînțeles sistemul și-a folosit puterea în mass media (cu fake-news uri la lopată), la guvern (cu decizia de comasare a alegerilor, 3 ani și jumătate după ce ne-am preluat mandatul, creând un haos în secțiile de votare), la biroul electoral central (care a refuzat orice renumărare), la birourile electorale de sector (care au falsificat procesele-verbale). Cu toate acestea situația a evoluat și pentru noi este un lucru esențial. Sectorul 1 și Timișoara sunt primele UAT-uri din România, după Revoluție, în care PSD și PNL nu mai au o majoritate în Consiliul local. Este un mare succes. Când am început lupta, PSD avea majoritatea. Apoi, în mandatul meu, PSD + PNL aveau 15 consilieri locali din 27. Acum, PSD+PNL au doar 11 consilieri locali și au nevoie de AUR (3 consilieri locali) pentru o majoritate strânsă. Adică, câștigăm teren de fiecare dată. Tinerii refuză corupția, șpaga, nepotismul. Dacă 70% din populația Sectorului 1 vota pentru o primărie necoruptă și bine administrată, atunci nu exista posibilitatea de fraudă. Asta trebuie să se întâmple în viitor pentru a învinge acest sistem.

5. De ce susțineți referendumul inițiat de primarul general Nicușor Dan?

Referendumul propus de Nicoșor Dan propune o modificare a modului de alocare  a bugetului local și o modificare a atribuțiilor PMB-ului în ce privește urbanismul. Eu voi vota DA la ambele întrebări.

Pe partea financiară: mi se pare evident că nu e rolul ministrului de finanțe să hotărască cum sunt împărțiți banii între sectoare și PMB. Ar trebui să fie în atribuția Consiliului general București. Este ca și cum ministrul de finanțe ar spune cum trebuie împărțiți banii între cartierele din Cluj.

Și pe partea de urbanism mi se pare la fel de evident. Sunt cartiere întregi,  de zeci de mii de locuitori, care sunt construite fără știința primăriei generale, care se ocupă de bulevarde, de drumuri de acces și de transportul în comun. Dacă trece referendumul, sectoarele ar putea în continuare să dea autorizațiile de construire, dar doar cu delegația acordată de PMB.

6. Ați afirmat public că în București ar trebui să dispară sectoarele. Ce stă la baza acestei afirmați?

Unele aspecte ale vieții în comunitate trebuie gestionate cât mai aproape de oameni, cum ar fi creșele, grădinițele, școlile, piețele, asistența socială sau evidența populației. Cartiere cum sunt Pajura, Giulești, Aviației (sunt doar câteva exemple din Sectorul 1)  trebuie să existe oficial, să aibă o viață de cartier și servicii publice proprii.

În acelasi timp, vrem o singură administrație, cum ar fi poliția locală, taxele locale, parcarea sau direcția de mediu. De ce să avem 7 poliții locale cu reguli diferite, cu organizatii diferite, cu strategii diferite, cu 7 directori generali, directori financiari și toată garnitura de șefi? La fel pentru taxele locale, pentru regulile de parcare etc. Măcar în prezent avem un singur transport în comun! La fel trebuie să fie pentru toate serviciile publice care pot fi gândite la nivel de oraș. Nu numai să ne simplificăm viața, dar evităm să plătim de 7 ori costul pentru orice serviciu public. 

7. Considerați că marile parchete: DNA, DIICOT și Parchetul General s-au implicat în campania electorală și au deschis dosare cu iz politic?

“Să fie liniște!”, ar putea fi noua deviză a marilor parchete din ultimii trei ani. Se deschid dosare unor peștișori sau unor oameni politici care sunt împotriva PSD și PNL, în timp ce marile anchete sunt închise. Avem cazurile clasate peste care s-a lăsat liniștea: dosarul de plagiat al lui Nicolae Ciucă, dosarul de fals revoluționar al lui Marcel Ciolacu, achiziția de uniforme pentru SRI, achiziția BMW-urilor de la firma prietenului lui Klaus Iohannis făcută de MAI etc. Avem hibe de procedură în cazul valizei cu șpagă a baronului PSD Dumitru Buzatu, dosarul stă la un pas să se întoarcă la DNA, iar despre cazul baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, nu am mai auzit nimic. După cum știți, situația este critică pe toate planurile: în cazul luptei anticorupție, în combaterea traficului de droguri și în cazul infracțiunilor de mediu.

Se constată, de asemenea, o lipsă de reacție în cazurile prezentate de mass-media, dosare cu prejudicii de milioane de euro: dispare o pădure în parcul IOR, sub ochii noștri, nimeni nu investighează cine sunt beneficiarii imobiliari direcți, avem cazul Nordis, cu sute de păgubiți, la care se lucrează în ritm de melc de un an, iar nepotul premierului își vinde proiectele de parcuri fotovoltaice cu tot cu firme, după ce a semnat contracte de finanțare PNRR de 84 de milioane de euro. Parchetele nu se mai autosesizează din presă sau nu mai avem procurori curajoși?

8. Ce ar trebui schimbat în Justiție?

În acest moment, trebuie să spunem deschis că Justiția este controlată în mare parte de o grupare de clanuri, asemeni rețelei fostului senator PSD Cătălin Voicu sau grupării judecătoarelor de la Tribunalul București care vindea sentințe pe zeci de mii de euro. Sunt rețele care s-au profesionalizat și lucrează discret. În ultimii cinci ani nu au mai fost anchete de corupție în rândul magistraților pentru că Secția Specială a  fost o glumă marca Liviu Dragnea. Adevărul este că Justiția s-a baronizat și vedem asta zilnic. Dosarele importante sunt dirijate la magistrați apropiați, cum a  fost, de exemplu, cazul dosarului în care s-a analizat teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă. Sunt promovați în instanțe și parchete, sau numiți în funcții de conducere, doar magistrați care fac parte din aceste rețele. Meritocrația este ignorată când se fac aceste numiri.

Sunt sisteme închise, în care schimbarea se face de sus în jos, de la Înalta Curte și de la Consiliul Superior al Magistraturii. Legile Justiției trebuie reparate, după ce au fost schimbate de coaliția PSD- ALDE și lăsate așa de coaliția PSD-PNL. Nu poți pune, de exemplu, un procuror șef la marile parchete care are un aviz negativ din partea CSM. Au fost prea multe cazuri în care miniștrii PNL ai Justiției, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu,  au propus procurori slabi în fruntea parchetelor care au primit aviz negativ de la CSM, iar Klaus Iohannis i-a numit în funcții. Efectele le vedem astăzi.

9. Este de ajuns doar schimbarea Legilor Justiției pentru a schimba ceva?

În primul rând este nevoie de voință politică, iar PSD și PNL au dovedit că nu vor să schimbe nimic, le convine acest sistem putred. Pentru a schimba Justiția este nevoie de o reformă mai amplă și a altor instituții ale statului, mă refer direct la CCR, Avocatul Poporului și Agenția Națională de Integritate. Aceste instituții au fost profund politizate și joacă un rol decisiv în România. CCR a distrus codurile penale, iar sute de dosare, cu prejudicii de milioane de euro, au fost închise, Avocatul Poporului a ajuns Avocatul PSD, iar în cazul ANI nu s-au complicat prea mult, au pus în fruntea ei pe fratele unui secretar de stat PSD. Vorbim de ANI care nu a văzut afacerile lui Marcel Ciolacu, ceasurile scumpe ale lui Sorin Grindeanu sau incompatibilitățile numirilor de șefi la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și alte companii din energie, iar din acest motiv vom pierde sute de milioane de euro din PNRR. În schimb, ANI, la ordinele PSD, îi hărțuiește constant pe aleșii USR pe motive neîntemeiate.

CMF: 11240015