Protestele din Abhazia: Clădirea președinției este în continuare ocupată, opoziția cere demisia președintelui / Protestele au fost declanșate de un acord care oferă condiții foarte favorabile investitorilor ruși

Criza politică din Abhazia a intrat luni în a patra zi și deocamdată nu s-a ajuns la nicio decizie finală. Cu o zi în urmă, președintele Aslan Bzhania a propus un compromis pentru a aborda faza acută a conflictului, în timp ce opoziția a replicat cu propria sa propunere, potrivit publicației JAM News.

Demonstranții au luat cu asalt clădirile guvernamentale vineri pentru a protesta împotriva unor măsuri din acordul privind investițiile rusești, care urma să fie ratificat de Guvern și care le-ar permite cetățenilor rușilor să cumpere proprietăți în această țară.

Munții Abhaziei și plajele de la Marea Neagră fac din această regiune o destinație populară pentru turiștii ruși, iar cererea de case de vacanță ar putea fi puternică.

Acordul stipulează că:

• 1. investitorii ruși vor fi scutiți timp de opt ani de taxe vamale la importul de materiale și echipamente de construcție, precum și de plata impozitului pe proprietate corporativă și a impozitului pe venit;
• 2. taxa pe valoarea adăugată pentru investitorii ruși va fi de numai cinci procente – jumătate din rata obișnuită;
• 3. guvernul abhaz este obligat să ofere investitorilor care fac obiectul acestui acord și sunt înscriși într-un registru separat resurse energetice și acces prioritar la infrastructură și comunicații;
• 4. în cele din urmă, investitorii au dreptul de a utiliza terenurile alocate de guvernul abhaz ca garanție într-o bancă. În consecință, dacă investitorului i se întâmplă ceva, banca poate confisca acest teren „deținut de stat”.

Opozanții acordului consideră că acesta va da o lovitură fatală întreprinderilor locale, care pur și simplu nu pot concura cu întreprinderile rusești în astfel de condiții. În plus, ei susțin că acordul amenință securitatea Abhaziei.

În prezent, opoziția și manifestanții așteaptă răspunsul lui Bzhania.

Protestele în masă au început la 15 noiembrie cu cereri de retragere a unui acord parlamentar privind investițiile rusești, pe care opoziția și o mare parte a societății îl consideră în detrimentul Abhaziei, numindu-l sarcastic „beneficii pentru oligarhi”. Protestatarii au ocupat administrația prezidențială și au cerut demisia președintelui Aslan Bzhania.

Tense situation in Russian-occupied Abkhazia.

The Russian-installed regime government of this Georgian provinces intends to ratify a law which would enable Russian companies to easily acquire land and gradually push out local owners. This colonial project is rejected by the… pic.twitter.com/T4veix7h4l

— (((Tendar))) (@Tendar) November 15, 2024

În a patra zi, mii de demonstranți sunt prezenți în jurul complexului guvernamental, promițând să rămână acolo până când președintele va demisiona. Bzhania, care se pare că se află în satul său natal Tamish de la 15 noiembrie, se întâlnește luni cu cabinetul său și insistă că guvernul rămâne funcțional și controlează situația.

Propunerea președintelui: Bzhania s-a oferit să demisioneze în două condiții:

• Protestatarii să elibereze administrația prezidențială
• Președintele interimar să devină vicepreședintele Badra Gunba, un membru al echipei sale.

Adgur Ardzinba, un lider al opoziției, a prezentat condițiile sale de pe treptele palatului prezidențial ocupat de manifestanți: Opoziția este dispusă să accepte demisia lui Bzhania dacă guvernul este dizolvat și este numit un nou prim-ministru din opoziție.

Potrivit opoziției, Aslan Bzhania a solicitat timp de gândire până în dimineața zilei de 19 noiembrie.

Negocierile sunt facilitate de un grup format din Camera Publică și o delegație parlamentară condusă de președintele Lasha Ashuba, care face naveta între administrația prezidențială ocupată de opoziție și baza lui Bzhania din Tamish.

În ciuda crizei, viața de zi cu zi din Abhazia continuă ca de obicei, instituțiile guvernamentale, școlile, spitalele, magazinele și cafenelele funcționând normal.

Acesta este al treilea caz din 2014 în care administrația prezidențială a căzut în mâinile opoziției.

În mai 2014, o situație similară a dus la demisia anticipată a președintelui Alexander Ankvab. Succesorul său, Raul Khadzhimba, și-a încheiat președinția în același mod.

În ianuarie 2020, susținătorii opoziției de atunci, conduși de Aslan Bzhania, au ocupat palatul prezidențial și l-au forțat pe Khadzhimba să demisioneze.

Acum, Aslan Bzhania se confruntă cu același scenariu.

Până în prezent, Moscova a comentat puțin evenimentele din Abhazia, în ciuda faptului că tulburările au fost declanșate de o încercare de ratificare în parlament a acordului de investiții ruso-abhaz.

Kremlinul a declarat deschis că actualul conflict trebuie rezolvat de abhazii înșiși și că nu intenționează să intervină. Dacă se va implica, va fi doar în calitate de mediator în procesul de soluționare.

În ciuda faptului că președintele Aslan Bzhania și guvernul său au încercat în mod repetat în ultimii doi ani să prezinte opoziția drept o „forță antirusească”, Moscova consideră probabil acest lucru drept un element de „propagandă internă”.

Rusia rămâne singurul aliat, donator și protector al Abhaziei, iar toate forțele politice din regiune sunt înclinate în mod inerent să fie loiale Moscovei.

Între timp, comandantul militar proeminent Akhra Avidzba, care deține titlul de „Erou al RPD” (autoproclamata republică Donețk recunoscută doar de Rusia, restul comunității internaționale considerând-o parte a Ucrainei), s-a întors în Abhazia în mijlocul crizei.

Avidzba este o figură semnificativă care a jucat un rol decisiv în răsturnarea anterioară a președintelui în 2019-2020, care l-a adus la putere pe Aslan Bzhania. Cu toate acestea, drumurile lor s-au îndepărtat ulterior, iar Avidzba s-a confruntat chiar cu acuzații penale.

În prezent, Akhra Avidzba afirmă cu prudență că „a venit să fie alături de poporul său” și este gata să acționeze ca mediator în rezolvarea crizei.