Premierul Israelului Netanyahu riscă să fie arestat dacă vine în Marea Britanie

Ministra de interne britanică a refuzat să spună dacă premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, ar fi arestat dacă ar călători în Marea Britanie, după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de împotriva liderului de la Ierusalim. Yvette Cooper a declarat la Times Radio că „nu ar fi potrivit” să comenteze și a insistat că „există proceduri adecvate care trebuie urmate”, potrivit RFI.

Întrebată dacă premierul israelian ar putea fi arestat dacă ar veni în Marea Britanie, Cooper a declarat pentru Times Radio: „Aceasta nu este o problemă pentru mine ca ministru de interne. Investigațiile Curții Penale Internaționale devin rareori o problemă pentru procesele juridice sau de aplicare a legii britanice sau pentru guvernul britanic. Dacă o fac vreodată, există procese adecvate care trebuie urmate și nu ar fi adecvat ca eu să comentez în avans despre oricare dintre acestea în calitate de ministru de interne”.

„Ceea ce pot spune este că, evident, am respectat întotdeauna independența Curții Penale Internaționale, dar aceste probleme sunt că ei investighează problemele noastre pentru ei, mai degrabă decât pentru guvern. Și poziția guvernului nostru rămâne, concentrarea noastră rămâne pe presiunea pentru o încetare imediată a focului în Orientul Mijlociu”, a adăugat Yvett Cooper.

Biroul premierul de la Downing Street confirmase joi că Keir Starmer va respecta jurisdicția CPI odată ce mandatul va fi fost ratificat de o instanță britanică.

Purtătorul de cuvânt oficial al prim-ministrului a declarat că CPI este „principala instituție internațională pentru investigarea și urmărirea penală a celor mai grave crime de interes internațional”. El a confirmat că guvernul își va „respecta obligațiile legale”, dar a adăugat că nu există „nicio echivalență morală între Israel, o democrație, și Hamas și Hezbollah, care sunt organizații teroriste”.

„Israelul are dreptul să se apere în conformitate cu dreptul internațional. Rămânem concentrați pe promovarea unei încetări imediate a focului pentru a pune capăt violenței devastatoare din Gaza, care este esențială pentru a proteja civilii, pentru a asigura eliberarea ostaticilor și pentru a crește ajutorul umanitar în Gaza” a adăugat el, citat de The Times.

Decizia guvernului a fost criticată de Partidul Conservator, care s-a opus investigației CPI atunci când se aflau la guvernare și au cerut instanței să renunțe la ea.

Priti Patel, ministra de externe din umbră, a descris mandatul ca fiind „îngrijorător și provocator”. Ea a spus: „Guvernul laburist trebuie să condamne și să conteste decizia CPI”.

Într-o escaladare semnificativă a luptei juridice privind ofensiva Israelului în Gaza, un grup de trei judecători de la Tribunalul Penal Internațional (CPI) a declarat că Netanyahu trebuie să răspundă acuzațiilor de utilizare a „înfometării ca metodă de război”, precum și de „crimă, persecuție și alte acte inumane”.

Este pentru prima dată când CPI a emis un astfel de mandat împotriva unui lider al unei democrații occidentale și înseamnă că cele 124 de state membre ale CPI ar fi obligate să îl aresteze pe Netanyahu dacă acesta intră pe teritoriul lor.

Implicații diplomatice

Susținerea hotărârii CPI riscă o ruptură diplomatică cu Israelul și cu viitoarea administrație Trump din Statele Unite.

De asemenea, a fost emis un mandat de arestare pe numele fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant. Israelul a condamnat acțiunea Curții ca fiind „antisemită”.

„Israelul respinge categoric acuzațiile false și absurde”, a declarat biroul lui Netanyahu, numind instanța un ‘organism politic părtinitor și discriminatoriu’, adăugând: „Nicio rezoluție anti-Israel nu va împiedica statul Israel să își protejeze cetățenii”.

În Statele Unite, Mike Waltz, care va fi consilierul pe probleme de securitate națională al lui Donald Trump când acesta va deveni președinte în ianuarie, a declarat că CPI nu are „nicio credibilitate” și a promis „un răspuns ferm la prejudecățile antisemite ale CPI și ONU în ianuarie”.

Administrația președintelui Joe Biden a declarat, de asemenea, că „respinge în mod fundamental” decizia CPI. SUA nu a recunoscut niciodată jurisdicția CPI.

Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a confirmat că mandatele de arestare se vor aplica tuturor statelor membre. „Aceste decizii sunt obligatorii pentru toate statele părți la Statutul de la Roma, ceea ce include toate statele membre ale UE”, a declarat el.

Procurorul-șef britanic al instanței, Karim Khan KC, a deschis ancheta privind atacurile Hamas din 7 octombrie și răspunsul militar al Israelului în Gaza în luna mai a anului trecut și a înaintat o cerere de arestare comisiei.

Khan, în vârstă de 54 de ani, este anchetat în afara CPI pentru acuzații de comportament sexual nepotrivit. Acesta neagă acuzațiile.

De asemenea, a fost emis un mandat împotriva celui mai înalt comandant militar al Hamas, Ibrahim al-Masri, pentru ucideri în masă, viol și luare de ostatici. Israelul a declarat că l-a ucis pe al-Masri, cunoscut sub numele de Mohammed Deif, într-o lovitură aeriană în iulie, dar Hamas nu a confirmat moartea acestuia. Khan a retras o cerere de mandat pentru Yahya Sinwar și Ismail Haniyeh, doi lideri Hamas care au fost uciși.

Grupul de judecători, care a aprobat în unanimitate cererea de arestare, i-a acuzat pe Netanyahu și Gallant că ¬„intenționat și cu bună știință” au privat populația civilă din Gaza de hrană, apă, medicamente, combustibil și electricitate prin împiedicarea facilitării și ¬livrării ajutorului umanitar.

Grupurile pentru drepturile omului au salutat măsura. Balkees Jarrah, de la Human Rights Watch, a declarat că mandatele împotriva ambelor părți „sparg percepția conform căreia anumite persoane sunt în afara razei de acțiune a legii”.