Călin Georgescu, subiectul zilei în The Guardian pentru a doua oară într-o săptămână, cu titlul „România votează în cadrul alegerilor parlamentare, în contextul acuzațiilor de interferență la adresa Rusiei”

Cotidianul britanic The Guardian, unul dintre cele mai citite din Marea Britanie, și-a întors din nou atenția asupra alegerilor din România. Deși românii sunt așteptați duminică la urne pentru a-și vota parlamentarii care vor face legile pentru următorii patru ani, ziarul britanic pune mai degrabă accent pe victoria șocantă a lui Călin Georgescu în primul tur la prezidențiale și pe acuzațiile că Rusia ar fi influențat acest rezultat.

Este a doua oară în mai puțin de o săptămână când Călin Georgescu devine subiectul zilei pentru ziarul de stânga – de altfel, succesul neașteptat a captat atenția întregii comunități internaționale, din mai multe motive: pe de o parte, campania fără fonduri declarate de pe TikTok a candidatului cu discurs pro-rus și legionar a stârnit o dezbatere la nivel european despre potențialul pericol reprezentat de aplicația chinezească, în special în ceea ce privește propagarea discursului extremist. Reprezentanții companiei au negat toate acuzațiile.

• Citește și „Călin Georgescu, subiectul principal al dimineții în ziarul britanic The Guardian cu titlul ”Șoc în România: Călin Georgescu, criticul de extremă-dreapta al NATO, preia conducerea în alegerile prezidențiale”
• Citește și „Directorul general al TikTok, convocat la Parlamentul European pentru rolul platformei în alegerile şocante din România. Reacţia companiei: „Aceste rapoarte extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

În același timp, discursul pro-rus și anti-vestic al lui Călin Georgescu a ieșit la iveală în România într-un cotext internațional deosebit de complicat. Georgescu l-a lăudat public în repetate rânduri pe Vladimir Putin și a refuzat să se dezică de liderul rus,  inculpat pentru crime de război de Curtea Penală Internațională de la Haga, pe care l-a numit recent „patriot” într-un interviu acordat altui ziar britanic, The Times.

Amintim că, în timp ce Călin Georgescu face apologia președintelui rus, Georgia intră a treia zi de proteste împotriva guvernului acuzat de autoritarism pro-rus care a hotărât să amâne până în 2028 negocierile de integrare a țării caucaziene în U.E. Autoritățiile georgiene au răspuns cu represalii violente și un val de arestări împotriva protestatarilor pro-europeni.

Articolul complet din The Guardian:

Alegerile parlamentare din România sunt în curs de desfășurare, alegătorii nefiind încă siguri dacă rezultatul șocant al primului tur al scrutinului prezidențial de săptămâna trecută va rămâne valabil, pe fondul acuzațiilor continue de fraudă electorală și interferență străină.

Se preconizează că partidele de extremă-dreapta vor obține câștiguri semnificative la votul parlamentar de duminică, sondajele arătând că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), naționalistă, are un ușor avans față de Partidul Social Democrat (PSD), care face parte din coaliția de guvernare.

Alegerile au loc la o săptămână după ce Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta, favorabil Moscovei, care fusese cotat anterior cu abia 5%, s-a clasat pe primul loc în primul tur al scrutinului prezidențial, un rezultat care a bulversat politica românească.

Succesul neașteptat al lui Georgescu, după o campanie despre care acesta a declarat că nu a beneficiat de nicio finanțare, dar s-a bazat în mare măsură pe videoclipuri virale TikTok, care ar fi fost stimulate de o activitate de tip bot, a declanșat proteste nocturne și a trezit suspiciuni de interferență externă.

Cea mai înaltă instanță din țară a ordonat renumărarea voturilor și urmează să își anunțe luni decizia cu privire la o cerere a unui candidat învins de anulare totală a votului din cauza unor acuzații de activitate electorală ilegală în numele candidatului clasat pe locul al doilea, Elena Lasconi.

În situația actuală, Georgescu ar trebui să se confrunte cu Lasconi într-un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie, dar, în funcție de decizia instanței, ambele voturi prezidențiale ar putea fi amânate până la sfârșitul acestei luni, ceea ce ar spori incertitudinea politică a țării.

Ambele alegeri sunt considerate esențiale pentru direcția viitoare a României, până acum un aliat de încredere al UE și al NATO, important din punct de vedere strategic pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei, care a evitat în mare măsură naționalismul de la ieșirea din comunism în 1989.

„Oamenii care au votat cu seninătate pentru Georgescu nu realizează că vorbim în esență despre o schimbare totală de traiectorie”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu.

Pe fondul furiei generalizate a alegătorilor cu privire la costul vieții și a unei lungi moșteniri de corupție politică, analiștii au declarat că partidele de extremă dreapta, cum ar fi AUR, au fost susceptibile de a beneficia cel mai mult de turbulențe, care au pătat și mai mult încrederea publică în instituțiile statului.

„Beneficiarii neți … sunt Georgescu și tabăra anti-sistem, care primește acum muniție suplimentară: iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt”, a declarat Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Alegătorii au împărtășit această opinie. „Ceea ce se întâmplă acum nu pare foarte democratic”, a declarat Gina Visan, o asistentă medicală în vârstă de 40 de ani, pentru Agenția France Presse. „Ar trebui să ne respecte votul. Suntem dezamăgiți, dar suntem obișnuiți cu acest tip de comportament.”

Sondajele de la sfârșitul săptămânii trecute au plasat AUR la aproximativ 22%, cu PSD al premierului demisionar, Marcel Ciolacu, la aproximativ 21% – în scădere accentuată de la scrutinul prezidențial – și USR (Uniunea Salvați România) de centru-dreapta, pro-UE, a lui Lasconi, la 17%.

Mulți observatori cred că peisajul politic al țării este pe cale să se schimbe brusc spre dreapta anti-sistem. România are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie din UE, cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar și cel mai mare deficit bugetar.

„Impactul surprizei alegerilor prezidențiale va fi semnificativ – ne vom trezi într-o nouă realitate politică”, a declarat analistul politic Cristian Andrei. „Votanții lui Georgescu vor vorbi din nou și vor remodela modul în care privim spectrul politic al României.”

PreședinteleKlaus Iohannis a declarat că votul de duminică va determina viitorul României: dacă „va rămâne o țară a libertății și deschiderii, sau se va prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”.

PSD, partid de centru-stânga și Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, au dominat politica României în ultimele trei decenii, însă majoritatea observatorilor prevăd un peisaj mult mai fragmentat, ceea ce face tot mai dificilă formarea unei coaliții.

Atât Partidul Oamenilor Tineri (POT), fondat în 2023, care și-a aruncat sprijinul în spatele lui Georgescu, cât și partidul de extremă dreapta SOS România, condus de focoasa Diana Sosoacă, ar putea atinge pragul de 5% pentru a intra în parlament.

Biroul prezidențial al României a declarat săptămâna trecută că oficialii au detectat eforturi online de a influența votul în cadrul scrutinului prezidențial, adăugând că un candidat – nu a precizat care – a beneficiat de „expunere masivă datorită unui tratament preferențial” din partea platformei de socializare TikTok.

TikTok a respins acuzațiile, afirmând că aplică orientări împotriva dezinformării electorale. Joi, un purtător de cuvânt a declarat că este „categoric fals” să se sugereze că contul lui Georgescu a fost tratat diferit de cele ale altor candidați.

Georgescu a cerut încetarea războiului din Ucraina, a negat existența Covid-19, a descris doi fasciști români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial drept „eroi naționali” și a susținut că în domeniul afacerilor externe România ar beneficia de „înțelepciunea rusă”.

Românii votează pentru a alege legislatorii atât în Senat, care are 133 de locuri, cât și în Parlament, care are 323 de locuri. Secțiile de votare s-au deschis duminică la ora 7:00 și se vor închide la ora locală 21.00, urmând ca sondajele la ieșirea de la urne să fie efectuate imediat după aceea.