Rețeaua neolegionară din România care vede în Călin Georgescu noul „Căpitan” și-l susține în campania prezidențială (context.ro)

Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” (INSHR-EW), a cartografiat grupările neolegionare care-l susțin pe Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale. Neolegionarii grupați în ONG-uri și rețele informale și-au arătat public susținerea față de Georgescu, care s-a declarat un fan al lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare din România în perioada interbelică, și a mareșalului Ion Antonescu, vinovat de uciderea a aproximativ 280.000 – 380.000 de evrei români şi ucraineni și 11.000 de romi, scrie Context.ro.

***

Despre discursul cu elemente neolegionare al lui Călin Georgescu s-a tot scris, atât recent, cât și în urmă cu câțiva ani. Știm însă mult mai puține lucruri despre cum este receptat Georgescu de grupările și personajele cheie din ecosistemul neolegionar din România. Cine îl susține și cine îl critică? În ce măsură este el o figură cu legitimitate în cadrul acestor grupări? Acestea sunt întrebările la care ne propunem să răspundem.

Analiza context.ro arată clar că există o raliere puternică, și în unele cazuri de durată, din partea grupărilor neolegionare principale în spatele lui Călin Georgescu, ceea ce nu au reușit să facă nici George Simion, nici Diana Iovanovici-Șoșoacă, cei mai apropiați fiind ideologii AUR Sorin Lavric și Claudiu Târziu. Acest lucru ar trebui să tragă un semnal de alarmă, având în vedere capacitatea lui Georgescu, în calitate de lider carismatic neolegionar și potențial „Căpitan”, de a mobiliza aceste grupuri și persoane.

Ele au numeroase conexiuni în toată țara în rândul cetățenilor (inclusiv mulți tineri), preoților, unor intelectuali, oameni din presă sau publicații alternative, din instituțiile statului, aparatul administrativ, militar sau de justiție, politicieni, etc. Și așa cum arătăm aici, rețeaua a fost mobilizată în campaniile lui Georgescu atât în 2020 cât și în 2024, la promovarea lui participând de-a lungul timpului inclusiv instituții de stat și universități.

Pe 28 noiembrie, după succesul din primul tur electoral al lui Călin Georgescu și protestele de stradă împotriva extremei drepte, mai multe website-uri de extremă dreapta sau din rețeaua de propagandă AUR au publicat o scrisoare de susținere pentru Călin Georgescu a 43 de ONG-uri  cu activitate în zona neolegionară, anti-avort, asociații pro familia tradițională, ortodoxiste, etc. cu titlul „Apel pentru o Românie suverană, demnă și orientată spre valori autentice”. Între organizațiile semnatare se numără Frăția Ortodoxă, Pro Vita, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei. Însă multe alte grupări neolegionare precum Fundația Ogoranu lipsesc din lista semnatarelor. Deci care dintre acestea îl susțin pe Georgescu?

Frăția Ortodoxă și Asociația Gogu Puiu au fost cele mai active și direct implicate în a-l sprijini pe Călin Georgescu, relațiile lor fiind longevive.

Cum l-a sprijinit Frăția Ortodoxă pe Călin Georgescu

La lansarea  asociației „Pământul Strămoșesc”, numită după organul de presă al Legiunii Arhanghelului Mihail, în octombrie 2021, a participat și liderul Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu. Iar Georgescu menționa că demarează trei proiecte în plan local cu Frăția, în județele Tulcea, Constanța și Suceava. Proiectele presupuneau construirea unui așezământ social, un hambar de fân pentru un crescător de animale și repararea unei sere și a unui solar.

sursa foto: Captură

În aceeași lună, cei doi s-au și apucat de treabă. Mesagerul de Neamț  relata pe 24 octombrie 2021 într-un articol cu titlul „Spiritul părintelui Iustin Pârvu. Frăția Ortodoxă la Mănăstirea Paltin, lecție de românism și caritate”, despre tabăra de muncă de la mănăstirea Paltin – Petru Vodă. Mănăstirea este un loc cunoscut între neolegionari, Iustin Pârvu fiind un militant al Mișcării Legionare. Mănăstirea a ajuns în vizorul presei atunci când au apărut filmări  cu măicuțele cântându-i acestuia de ziua sa imnul legionar „Sfântă Tinerețe Legionară”.

Tabăra de muncă era organizată de liderul Frăției, Dan Grăjdeanu, „la apelul făcut de domnul Călin Georgescu”. Acesta chemase, după propriile declarații, voluntari din toată țara, „de la Maramureș până la Constanța”, „farmaciști, ingineri, doctori, politiști, militari, de la copilul cel mai mic până la oameni în vârstă”. Bărbații la tăiat lemnele, femeile în bucătărie, în stilul tradiționalist de împărțire a rolurilor în funcție de gen, pe care îl susține și Georgescu.

Taberele de muncă erau, de altfel, un element central de „propagandă prin fapte” și în Mișcarea Legionară interbelică. În sine, activitățile nu au nimic negativ, din contră, astfel de acte de caritate și muncă voluntară pot ajuta diferiți oameni sau comunități. Problema apare însă când ele devin un vector de imagine pentru lideri extremiști.

sursa foto: Captură

În noiembrie 2022, Frăția Ortodoxă, o apropiată a Asociației neolegionare Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, promova o emisiune  realizată de soția lui Călin Georgescu, Cristela, în care îl intervieva pe Eugen Sechila despre „taberele de haiducie” organizate de acesta. Tabere la care au fost prezenți și membri ai Frăției Ortodoxe, tabere unde tinerii se rugau la portretele rezistenților anticomuniști, printre ei și legionari.

• Despre cine este Eugen Sechila, G4Media a scris aici

Sechila a fost luptător în Legiunea Străină Franceză, iar odată întors în România a devenit unul dintre pilonii principali ai Asociației Gogu Puiu, alături de Elena Puiu. Despre cum îmbină aceste tabere instrucția fizică cu îndoctrinarea, am scris în Libertatea.

Cristela susține că educația nu înseamnă școlarizare, dând de înțeles că taberele „oarecum militare” ale lui Sechila cu copiii sunt o formă de educație. De altfel, Sechila recunoaște că este ajutat de persoane cu experiență militară, și adaugă că pe lângă tehnici și tactici, e vorba și de o „stare spirituală” – spiritualism promovat și de Călin Georgescu. Sechila crede că sunt prea cocoloșiți copiii și pare că ar susține stagiul militar obligatoriu, spunând că bărbatul „trebuie să-și trăiască vocația de bărbat”, fiind ajutat în acest sens de experiența armatei.  Atât Cristela cât și Sechila folosesc cuvântul „camarad”, limbaj specific Mișcării Legionare.

sursa foto: Captură