Crizele politice din Franța și Germania generează și mai multe probleme pentru o economie europeană aflată deja în dificultate (analiză)

Colapsurile guvernelor de la Berlin și, acum, de la Paris vor împiedica eforturile de soluționare a deficitelor tot mai mari și a competitivității scăzute a Europei. Un vid politic în Franța și Germania, cei mai mari și mai influenți doi actori ai UE, înseamnă noi probleme pentru o economie europeană deja bolnavă, notează Euronews. 

Ieri, Parlamentul francez a votat moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului, Michel Barnier devenind astfel șeful guvernului cu cel mai scurt mandat în cadrul celei de-a cincea Republici. 

Președintele Emmanuel Macron va fi acum presat să numească un înlocuitor – și se confruntă chiar cu solicitări de a demisiona el însuși.

Disputa politică care l-a împins pe Barnier la limită, cu privire la bugetul anual pentru 2025, sugerează că va fi acum și mai dificil să se abordeze problemele economice ale țării. Cu un deficit de 6,2% din PIB, Franța are deja cel mai grav dezechilibru bugetar din zona euro.

Planul lui Barnier a încercat să abordeze această deficiență de lungă durată – folosind termenul maxim de șapte ani permis de noile norme fiscale ale UE. 

Oricine va forma noul guvern va avea acum mari dificultăți în a face să treacă propunerile privind impozitele și cheltuielile. Nu pot fi organizate noi alegeri până la mijlocul anului viitor și niciunul dintre cele trei blocuri din Adunarea Națională a Franței nu poate întruni o majoritate.

Mulți membri ai stângii au cerut anularea reformelor mai ample ale sistemului de pensii, care constituiau un element central al agendei liberale a lui Macron; în perioada imediat următoare, Marine Le Pen, membră a extremei drepte, a solicitat o politică costisitoare de indexare a pensiilor în funcție de inflație.

Mai rău, criza de la Paris vine în paralel cu problemele din cealaltă putere economică și politică a UE – Germania.

Cel mai mare membru al blocului comunitar va avea anul viitor și cele mai slabe performanțe economice: Conform previziunilor Comisiei Europene, Germania va înregistra o creștere de 0,7% anul viitor, după o scădere prognozată pentru 2024. 

Berlinul se confruntă și el cu probleme politice. Coaliția guvernamentală formată din trei partide s-a prăbușit în noiembrie, în urma unor dezacorduri privind politica fiscală între liderul socialist Olaf Scholz și ministrul său liberal de finanțe, Christian Lindner.

Scholz a convocat alegeri anticipate pentru luna februarie. În timpul haosului guvernamental care a intervenit, Berlinul nu a trimis UE niciun plan privind modul în care își va aborda deficitul în anii următori, deși a condus apelurile politice pentru ca Bruxelles-ul să aibă reguli fiscale stricte. 

Tabloul economic sumbru al Europei nu are șanse să devină mai roz.

Relațiile cu principalul partener comercial, China, sunt din ce în ce mai glaciale, în timp ce UE încearcă să se „detașeze” de un dușman geopolitic tot mai puternic.

Promisiunea din campania electorală a președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 10 % pentru bunurile europene va reprezenta o nouă bătaie de cap – impunând atât un cost economic direct pentru exportatorii din UE, cât și o alegere dificilă pentru liderii naționali în ceea ce privește modul de represalii. 

Amenințarea agresiunii ruse alături de amenințarea unei eventuale retrageri a SUA din NATO vor însemna, de asemenea, că Europa trebuie să bage mâna în buzunar pentru a investi în armată.

În plus, vidul politic amenință să împiedice eforturile mai ample de soluționare a problemei unei economii europene care lâncezește.

În ultimele luni, doi foști prim-miniștri italieni, Draghi și Letta, au emis avertismente sumbre cu privire la competitivitatea europeană, care a fost mult depășită de SUA.

Cu toate acestea, având în vedere că Parisul și Berlinul, cele două capitale considerate motoarele proiectului european, oferă puține direcții, nu este clar dacă soluțiile propuse de aceștia vor fi luate în considerare.

Draghi și Letta au propus câteva idei dificile din punct de vedere politic: împrumuturi comune prin intermediul euroobligațiunilor, consolidarea piețelor de capital sau un nou fond paneuropean de investiții, care să corespundă subvențiilor masive acordate de SUA pentru tehnologiile ecologice.

În practică, aceste idei ar putea implica partajarea riscurilor cu alte guverne, creșterea contribuțiilor financiare la Bruxelles, continuarea reformei sistemelor de pensii sau eliminarea organismelor naționale de supraveghere financiară. Aceasta este o combinație politică toxică pentru orice guvern național; cu atât mai puțin pentru unul fatal slăbit, concluzionează Euronews.