Liderul rebelilor sirieni afirmă că obiectivul ofensivei este „răsturnarea” regimului Assad

Abu Mohammad al-Jolani, liderul militant al principalului grup care conduce opoziția armată din Siria, afirmă că obiectivul coaliției rebele siriene, care a smuls săptămâna aceasta două orașe importante de sub controlul guvernului, este în cele din urmă răsturnarea președintelui autoritar Bashar al-Assad.

Într-un interviu acordat în exclusivitate CNN, Jolani nu a lăsat nicio îndoială că ambițiile Hayat Tahrir Al-Sham (HTS) – o grupare formată dintr-o fostă filială al-Qaeda – nu sunt altceva decât să pună capăt regimului Assad. În primul său interviu acordat presei în ultimii ani, într-o locație nedezvăluită din Siria, acesta a vorbit despre planurile de a crea un guvern bazat pe instituții și un „consiliu ales de popor”.

„Când vorbim despre obiective, scopul revoluției rămâne răsturnarea acestui regim. Este dreptul nostru să folosim toate mijloacele disponibile pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat Jolani.

„Semințele înfrângerii regimului au fost întotdeauna în interiorul acestuia… iranienii au încercat să reînvie regimul, cumpărându-i timp, iar mai târziu și rușii au încercat să îl susțină. Dar adevărul rămâne: acest regim este mort”.

De când au ieșit din buzunarul lor de teritoriu din nord-vestul țării, în urmă cu mai bine de o săptămână, rebelii au progresat uimitor de rapid, preluând controlul asupra celui de-al doilea oraș ca mărime al țării, Alep, înainte de a cuceri orașul strategic Hama. Ofensiva șocantă a dat o lovitură uriașă lui Assad și susținătorilor săi din Iran și Rusia, reaprinzând în același timp un război civil care a fost în mare parte latent timp de ani de zile.

Forțele de opoziție din Siria sunt descentralizate și alcătuite din ideologii diferite, deși unite de obiectivul comun de a răsturna regimul Assad. Dar HTS și rădăcinile lui Jolani în mișcările islamiste extremiste aruncă o umbră asupra ambițiilor sale.

În ciuda eforturilor lui Jolani de a-și distanța noul grup de al-Qaeda, Statele Unite au desemnat HTS drept organizație teroristă străină în 2018 și au pus o recompensă de 10 milioane de dolari pe numele său.

Ieșirea din umbră

Pentru cineva care a operat în umbră, Jolani a încercat să proiecteze modernitate în cadrul întâlnirii sale cu CNN, care a avut loc în plină zi și cu un grad redus de securitate. În timp ce CNN se pregătea să îl intervieveze pe Jolani, a apărut știrea că forțele aflate sub comanda sa au capturat orașul Hama.

În interiorul teritoriului controlat de rebeli în Siria, este clar că acesta acționează mai puțin ca un om căutat și mai mult ca un politician. După ce forțele care îi sunt loiale au preluat controlul asupra orașului Alep, acesta și-a făcut apariția publică în cetatea istorică a orașului.

Jolani spune că a trecut prin episoade de transformare de-a lungul anilor. „O persoană în vârstă de 20 de ani va avea o personalitate diferită față de cineva în vârstă de 30 sau 40 de ani și, cu siguranță, față de cineva în vârstă de 50 de ani. Aceasta este natura umană”.

Jolani a fost un tânăr luptător al al Qaeda împotriva SUA în Irak. Întors în țara sa natală în timpul războiului civil sirian, a condus filiala grupului terorist din Siria, pe vremea când se numea Jabhat Al Nusra. A continuat să rupă legăturile cu Al-Qaida, iar organizația sa a evoluat în Hayat Tahrir Al-Sham, cunoscută și ca Organizația pentru Eliberarea Levantului, la începutul anului 2017.

SUA, Turcia, Organizația Națiunilor Unite și alte câteva țări occidentale continuă să desemneze HTS drept organizație teroristă străină, în ciuda încercărilor grupului de a se distanța de rădăcinile sale.

Interviul acordat joi de Jolani postului CNN a reprezentat o schimbare față de retorica dură pe care a folosit-o în timpul primului său interviu televizat, în 2013, când a fost intervievat de Al Jazeera cu fața în umbră. La momentul respectiv, comentariile sale erau axate pe promovarea filialei Al-Qaida din Siria.

Joi, Jolani a proiectat o viziune diferită pentru țara sfâșiată de război. Într-un semn al încercării sale de rebranding, el și-a folosit public pentru prima dată numele real – Ahmed al-Sharaa – în loc de numele de război sub care este cunoscut.

Pe măsură ce avansurile militare ale coaliției rebele extind teritoriul și populația aflate sub controlul lor, Jolani a insistat că civilii nu au de ce să se teamă în ceea ce privește gestionarea zonelor controlate de rebeli în Siria. „Oamenii care se tem de guvernarea islamică fie au văzut implementări incorecte ale acesteia, fie nu o înțeleg corect”, a susținut el.

Dacă forțele opoziției reușesc să răstoarne regimul lui Assad, acesta va trece la „o stare de guvernare, instituții și așa mai departe”, a preconizat el.

Grupul a declarat că lucrează pentru a liniști civilii și grupurile care au suferit persecuții din partea grupurilor extremiste și jihadiste în războiul civil din Siria, care durează de zece ani. De asemenea, a declarat că a făcut tot posibilul să le spună public creștinilor și altor minorități religioase și etnice că vor trăi în siguranță sub conducerea sa.

„Au existat unele încălcări împotriva lor [a minorităților] de către anumite persoane în timpul perioadelor de haos, dar am abordat aceste probleme”, a declarat Jolani atunci când a fost întrebat despre preocupările pentru siguranța acestora.

„Nimeni nu are dreptul să șteargă un alt grup. Aceste secte au coexistat în această regiune timp de sute de ani și nimeni nu are dreptul să le elimine”, a spus el.

Cu toate acestea, grupurile pentru drepturile omului și observatorii locali au tras un semnal de alarmă cu privire la tratamentul mai recent aplicat de HTS disidenților politici din Idlib, susținând că gruparea a efectuat represiuni dure asupra protestelor și a torturat și abuzat disidenți. Jolani a declarat pentru CNN că incidentele de abuz în închisori „nu au fost făcute la ordinele sau sub indicațiile noastre” și că HTS i-a tras deja la răspundere pe cei implicați.

Jolani a ripostat, de asemenea, împotriva desemnării terorismului de durată a HTS, numind eticheta „în primul rând politică și, în același timp, inexactă”, argumentând că unele practici islamiste extreme au „creat o diviziune” între HTS și grupurile jihadiste. El a susținut că s-a opus unora dintre tacticile mai brutale folosite de alte grupuri jihadiste, ceea ce l-a determinat să rupă legăturile cu acestea. De asemenea, el a susținut că nu a fost niciodată implicat personal în atacuri asupra civililor.

Când CNN a vizitat Alep mai devreme în cursul zilei, echipa a găsit un oraș care părea calm, în ciuda preluării bruște a puterii de către forțele opoziției chiar săptămâna trecută. Piețele erau deschise, oamenii mergeau pe străzi și viața continua, chiar și după bombardamentele avioanelor de război rusești pro-Assad care au ucis zeci de oameni în zonele controlate de rebeli.

Stăpânirea lui Assad asupra țării a fost consolidată de aliații săi. Pe măsură ce forțele antiguvernamentale au crescut în urma Primăverii arabe din 2011, Garda Revoluționară a Iranului, precum și organizația libaneză Hezbollah, aflată în subordinea sa, au ajutat la combaterea grupurilor armate rebele pe teren. Pe cer, Forțele aeriene siriene au fost sprijinite de avioane de luptă rusești.

Jolani și-a exprimat dorința de a vedea forțele străine părăsind Siria. În prezent, în țară se află forțe ale SUA, Turciei, Rusiei și Iranului, precum și proxies iranieni. „Cred că odată ce acest regim va cădea, problema va fi rezolvată și nu va mai fi nevoie ca forțele străine să rămână în Siria”.

„Siria merită un sistem de guvernare care este instituțional, nu unul în care un singur conducător ia decizii arbitrare”, a adăugat el. Dinastia Assad se află la putere de 53 de ani, din 1971. Pentru a-și menține domnia timp de decenii, regimul a ucis sute de mii de oameni, a întemnițat disidenți și a strămutat brutal milioane de persoane în interiorul țării și în străinătate.

„Vorbim despre un proiect mai mare – vorbim despre construirea Siriei”, a continuat Jolani. „Hayat Tahrir al-Sham este doar o parte a acestui dialog și se poate dizolva în orice moment. Nu este un scop în sine, ci un mijloc de a îndeplini o sarcină: confruntarea cu acest regim.”