„Odesa” – Ecoul întunecat al trecutului: Cum se reflectă extremismul interbelic în România de azi / Regizorul Florin Iepan: Pentru mine este absolut șocant cât de simplu e procesul acesta de copy-paste din anii ’30, adus în prezent

Noul Cinematograf Studio din Timișoara, renovat complet cu peste 5 milioane de euro, și-a deschis porțile în acest weekend cu numeroase filme și dezbateri. Printre ele s-a numărat și „Odesa”, documentarul regizat de Florin Iepan, despre unul dintre cele mai întunecate momente din istoria recentă a țării: masacrul din octombrie 1941, când Armata Română, fără sprijin german, a ucis peste 22.000 de civili, în decurs de două zile, arzându-i de vii în 11 hambare.

Filmul, lansat în 2013, a fost prezentat atunci alături de singurul supraviețuitor al masacrului, adus în România de regizor.

Documentarul a fost actualizat cu noi imagini și a fost prezentat acum în contextul discuțiilor legate de legionari și de extrema dreaptă, pe fondul alegerilor prezidențiale.

• „Fotografia de acum, în comparație cu cea de atunci? Pentru mine este absolut șocant cât de simplu e procesul acesta de copy-paste din anii ’30, adus în prezent – puțin încălzit, puțin aranjat – și funcționează bestial. E înfiorător!”, a afirmat Florin Iepan.

„Odesa” explorează complicitățile și mecanismele de gândire care au dus la purificarea etnică executată de România în timpul războiului, punând în paralel trecutul cu prezentul.

Dezbatere pe tema neolegionarismului

Proiecția a fost urmată de o discuție deschisă, care i-a invitat pe spectatori să reflecteze asupra lecțiilor istorice și impactului lor asupra prezentului și viitorului.

• „Ce se întâmplă astăzi și ce s-a întâmplat în perioada interbelică? Există foarte multe suprapuneri, cel puțin la nivelul discursurilor și ideologiilor. De exemplu, estetica: l-am văzut pe Călin Georgescu pe un cal alb, în ie, mergând în zone rurale – exact ceea ce făcea Corneliu Zelea Codreanu. La fel, George Simion, când și-a organizat nunta, a preluat elemente din zona aceasta, încercând să atragă simpatizanții cu afinități legionare. Filmul arată foarte bine cum antisemitismul s-a intersectat cu anticomunismul în acea perioadă. Termeni precum iudeo-bolșevism – o narațiune antisemită profundă – justificau pogromurile. Astăzi, vedem un tip modernizat de intersecție între antisemitism și anticomunism radical, mascat prin discursuri despre neomarxism, globaliști sau ocultă mondială, acompaniate de un puternic naționalism ortodox”, a explicat Adina Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

„Grupurile neolegionare au început să-și creeze o infrastructură, să-și consolideze propaganda”

Discuțiile au abordat și comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu la Tâncăbești, organizată de Florin Dobrescu de la Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, o instituție centrală în mișcarea neolegionară contemporană.

• „Cel care organizează acum această comemorare este domnul Florin Dobrescu, de la Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, una dintre cele mai influente și centrale fundații neolegionare de astăzi. Această comemorare nu se întâmplă de astăzi, de ieri. Se întâmplă de 30 de ani. 30 de ani în care autoritățile române au decis că nu se întâmplă nimic ilegal acolo, chiar dacă au existat numeroase plângeri legate de această comemorare. Ele au fost clasate constant, așa cum se întâmplă cu majoritatea plângerilor și cazurilor ce țin de negarea Holocaustului, ce țin de incitare la ură antisemită și alte lucruri de genul acesta. Este o mare parte din problemă și este o mare parte din ceea ce ne duce în punctul în care suntem astăzi. Pentru că după primul tur al prezidențialelor, foarte multă lume, presa mainstream, s-a mirat și s-a întrebat de unde a apărut acest Călin Georgescu, de unde acest curent neolegionar. El nu este de ieri, de azi; lucrurile astea se întâmplă din anii ’90. Grupurile neolegionare au început să-și creeze o infrastructură, să-și consolideze propaganda, cu sprijinul unor persoane influente în societate, al unor instituții și autorități publice”, a mai spus Adina Marincea.

„Contează foarte mult că există această sală plină, care a venit să afle despre masacrul de extremă dreaptă, statală, de la Odesa”, a afirmat Eugen Ciurtin, istoric și cercetător specializat în istoria religiilor și impactul lor asupra dinamicii sociale și culturale.

• „A existat o eroizare a unui criminal numit Corneliu Zelea Codreanu, care a subminat ideea de umanitate românească… există caracterul palingenetic, se trece de la o epocă la alta, se transmite trauma ca victorie de sine, care de fapt este o catastrofă istorică, se moare odată incendiat la Odesa, oricând poți lua bătaie pe stradă, poți să primești amenințări ca jurnalist de investigație, care seamănă leit cu ce se întâmpla prin ’38. Avem această problemă. E întoarcerea refulatului. Refulatul acesta care este legiunea, cu tot fascismul de invenție tipic românească, cu tot antisemitismul refulat de 150-180 de ani în cultura română, mai întâi în afara regatului, apoi în România Mare, care ne paralizează și ne duce la rezultate atât de contradictorii, că avem între timp legile după care aceste lucruri nu s-ar mai întâmpla, iar aceste legi sunt extraordinare pentru dosarul cu șină din România”, a afirmat Eugen Ciurtin.

Sala plină a arătat interesul publicului pentru dezbaterea acestor subiecte, contribuind la o necesară introspecție asupra trecutului și influenței sale asupra prezentului.