Cronologia crizei politice fără precedent: evenimentele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale și prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis

România a intrat într-o criză politică fără precedent după ce Curtea Constituțională a anulat pe 6 decembrie alegerile prezidențiale, deși începuse votul în diaspora pentru finala dintre candidatul anti-occidental Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR). Impasul politic a fost prefațată de o altă decizie a CCR din 5 octombrie, când – tot în premieră – a respins candidatura Dianei Șoșoacă. G4Media a scris atunci că decizia a fost un abuz al Curții Constituționale cu efecte pe termen lung.

Iată principalele evenimente care au dus România în impasul constituțional:

5 octombrie. Ultima zi de înregistrare a candidaturilor la alegerile prezidențiale. Ziua în care CCR s-a pronunțat asupra contestaţiilor vizând candidaturile lui Geoană, Ciucă şi Şoşoacă. CCR respinge candidatura Dianei Șoșoacă.

Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat candidatura reprezentantei SOS România, Diana Șoșoacă, la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Decizia CCR este definitivă și s-a luat cu majoritate de 5-2, alti doi judecători fiind absenți. CCR a analizat „atașamentul” Dianei Soșoacă fața de Constituție.

”Decizia periculoasă și fără precedent a Curții Constituționale de a o scoate pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială a ridicat un val de emoție anti-PSD cu două luni înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare (…) Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă are toate datele unui abuz de putere fără precedent. Eliminarea din cursa prezidențială a unui candidat care putea influența ierarhia din turul 1 e un derapaj antidemocratic extrem de periculos. Nu mai contează votul, nu mai contează partidele și candidații, câștigătorul e stabilit de un sistem de putere care nu dă socoteală pentru deciziile lui”, scriau la acel moment Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi pe G4Media.

14 noiembrie. G4Media și ISE semnalează în exclusivitate că un candidat surpriză crește exponențial pe TikTok

Arătam în 14 noiembrie cum Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale, a crescut semnificativ în sondaje în ultima lună după o strategie de promovare masivă pe Tik Tok, conform datelor analizate de G4Media și Info Sud-Est pe rețeaua chinezească de socializare.  Doar în ultima săptămână, Georgescu a strâns 30.000 de urmăritori noi, iar clipul în care își anunță candidatura a crescut de la 500.000 la peste 800.000 de vizualizări. Toate aceste creșteri au venit după ce rețeaua TikTok a fost inundată cu tag-uri legate de candidatura sa.

24 noiembrie. Primul tur prezidențial. 52,56% dintre alegători au ieșit la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, într-o confruntare tensionată soldată cu mai multe premiere istorice.

Candidații PSD și PNL au ratat turul doi cu scoruri de minim istoric, USR și-a trimis candidatul în finală alături de surpriza majoră numită Călin Georgescu.

Călin Georgescu, un candidat independent pro-rus și cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, s-a situat pe primul loc în turul 1 al alegerilor prezidențiale, cu 22,94% din voturi, potrivit numărătorii finale de la Autoritatea Electorală Permanentă. Elena Lasconi (USR) s-a clasat pe locul 2 cu 19,18 % din voturi, la o diferență de doar 2.742 voturi în fața lui Marcel Ciolacu (PSD), clasat pe locul 3.

De remarcat rateul caselor de sondare: niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor nu a previzionat un astfel de rezultat. Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul 5, cu 8,79%.

25 noiembrie. Nicolae Ciucă a demisionat de la șefia PNL. În locul său a fost numit președinte interimar Ilie Bolojan.

25 noiembrie. Marcel Ciolacu și-a anunțat public demisia de la șefia PSD. Avea să revină asupra ei o săptămână mai târziu

25 noiembrie. După rezultatul-șoc al candidatului pro-rus, Administrația Prezidențială a transmis oficial că președintele Klaus Iohannis nu a primit de la serviciile secrete informații despre suspiciuni legate de promovarea lui Călin Georgescu pe rețelele sociale. E vorba despre mecanismul despre care au scris în premieră G4Media și ISE.

”Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, a arătat la acel moment Administrația Prezidențială.

27 noiembrie. Cristian Terheș sesizează CCR privind diferența dintre Lasconi-Ciolacu.

Două cereri de anulare a alegerilor din primul tur al prezidențialelor au fost depuse la Curtea Constituțională de Cristian Terheș și de Sebastian Popescu. Terheș și Popescu au fost candidați la prezidențiale și au avut scoruri sub 1%.

27 noiembrie. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că pe 28 noiembrie organizează o ședință a CSAT. Motivul oficial ”Analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

28 noiembrie. CCR a cerut renumărarea voturilor din turul întâi al alegerilor.

Curtea Constituțională a cerut renumărarea voturilor din turul I al alegerilor prezidențiale. Curtea Constituțională a confirmat, într-un comunicat de presă, că a decis cu unanimitate renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la primul tur al alegerilor prezidențiale. 

28 noiembrie. Câteva ore după decizia CCR de renumărare a voturilor, CSAT anunță într-un comunicat că ”membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral. De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială. Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”.

Comunicatul oficial al Administrației Prezidențiale arăta că ”membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT”.

30 noiembrie. Șoșoacă și mai mulți lideri merg la Zelea Codreanu. Se salută nazist.

Diana Șoșoacă, șefa partidului extremist SOS, și Mihai Lasca de la Partidul Patrioții Poporului Român, au făcut apologia legionarului Corneliu Zelea Codreanu la troița ridicată în memoria acestuia în satul Tâncăbești (Snagov, Ilfov). Evenimentul a avut loc în ziua în care s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Codreanu.

1 Decembrie. Au loc alegerile parlamentare. Trei partide extremiste (AUR, SOS și POT – Partidul Oamenilor Tineri) au luat împreună 32% din voturi. PSD a câștigat alegerile cu 22% (un nou minim istoric), urmat de AUR, PNL și USR.

2 decembrie. CCR validează turul întâi al alegerilor prezidențiale abia după finalizarea alegerilor parlamentare.

Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale, astfel că finala urma să se dispute între Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Președintele CCR, Marian Enache, a anunțat că CCR a validat turul 1 și au respins contestația lui Cristian Terheș. Turul 2 urma să fie organizat pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi. CCR a decis că nu se mai impune renumărarea voturilor din diaspora, pentru că Terheș nu ceruse acest lucru.

4 decembrie. Instituțiile membre CSAT au desecretizat documentele privind alegerile.

Informațiile transmise în CSAT de serviciile secrete despre Călin Georgescu au fost desecretizate, după ce președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, la solicitarea instituțiilor emitente. Creșterea conturilor care l-au promovat pe Călin Georgescu nu a fost organică, iar “activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către ”un actor statal”, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ”rostogolirea” mesajelor pe platformă”, se arată într-un document SRI declasificat de CSAT.

4 decembrie. Marcel Ciolacu este reconfirmat președinte al PSD, deși cu o săptămână înainte demisionase din funcție după eșecul de la prezidențiale.

5 decembrie. Încep să curgă plângerile la CCR prin care se cere anularea turului 1.

Curtea Constituţională a României a anunţat că cererile depuse privind anularea primului tur al prezidenţialelor urmează să fie examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor.

Au depus sesizări în acest sens Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, publicaţia Calea Europeană şi candidatul independent Cristian Terheş.

5 decembrie. Departamentul de Stat al SUA: Suntem îngrijorați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne

Departamentul de Stat al SUA a transmis un comunicat prin purtătorul de cuvânt Matthew Miller, prin care își arată ”îngrijorarea” față de informațiile din documentele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), declasificate de președintele Klaus Iohannis.

Departamentul de stat își exprimă îngrijorarea privind această influență a Rusiei și transmit că datele menționate în raport ar trebui să fie ”investigate pe deplin” pentru a garanta integritatea celui de-al doilea scrutin prezidențial, din 8 decembrie.

5 decembrie: Secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a declarat la un summit al organizației internaționale OSCE că ”autoritățile române au dezvăluit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile prezidențiale”.

6 decembrie. CCR a anulat în totalitate alegerile prezidențiale, a dispus reluarea lor de la zero și i-a prelungit mandatul de președinte lui Klaus Iohannis până la alegerea următorului președinte.

Curtea Constituțională a decis în unanimitate anularea alegerilor prezidențiale. Decizia a venit după desecretizarea informațiilor de la serviciile secrete care au documentat imixtiunea unui ”actor statal” în campania candidatului Călin Georgescu. CCR a mai decis că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, guvernul urmând să stabilească o nouă dată.

Elena Lasconi și Călin Georgescu au criticat decizia CCR, în timp ce Marcel Ciolacu a salutat-o.

6 decembrie. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că rămâne în mandat până va fi ales noul președinte, iar între timp va fi constituit noul Parlament și va fi numit noul Guvern. ”Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave”, a spus Iohannis cu referire la Călin Georgescu. El nu a pronunțat numele Rusiei.

6 decembrie. DIICOT deschide dosar penal după desecretizarea documentelor din CSAT pentru ”operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționarii sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic.

După decizia Curții Constituționale privind reluarea întregului proces al alegerilor prezidențiale, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT, anunță că a deschis o anchetă privind săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic.

7 decembrie. Departamentul de Stat al SUA a declarat, după anularea alegerilor prezidențiale, că ”SUA își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină”.

7 decembrie. Încep primele anchete pe OUG31/2002 care privește incitarea la ură.

Procurorii au început dosare penale împotriva uner presupuși neolegionari, după 20 de ani în care nu au făcut nici un dosar. 18 percheziții au avut loc la extremiștii care au salutat nazist la troița lui Corneliu Zelea Codreanu din Tâncăbești și la persoane care au transmis amenințări pe rețelele de socializare și au îndemnat la revoltă.

7 decembrie. Călin Georgescu și-a îndemnat susținătorii să meargă duminică la secțiile de vot, deși alegerile fuseseră deja anulate.

8 decembrie. Chemarea lui Călin Georgescu nu și-a găsit ecou, doar câteva zeci de susținători mergând la secții de vot din țară și diaspora.

8 decembrie. Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine, susținător al lui Călin Georgescu și liderul contingentului de contractori militari privați români care luptă în Congo este audiat de poliție după ce în mai multe autoturisme ale apropiaților săi au fost descoperite pistoale și arme albe.

9 decembrie. Ancheta se extinde, este audiat și Eugen Sechila, care a fost alături de Călin Georgescu pe durata campaniei. Eugen Sechila a fost oprit în trafic și dus la audieri, la Poliția Bragadiru. Audierea lui Sechila face parte dintr-un șir lung de audieri din ultimele zile, după ce polițiștii și procurorii au deschis mai multe dosare penale pentru cultul și propagandă legionară, dar și pentru persoane care urmau să instige la violențe, conform oamenilor legii.

10 decembrie. Noi percheziții la Potra., care este lăsat în libertate de judecători.

10 decembrie. Sunt anunțate primele negocieri pentru realizarea unei coaliții de guvernare. Participă liderii PSD, PNL, USR și UDMR: Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, Elena Lasconi și Kelemen Hunor. Cel care va face propunerea de premier este tot președintele Klaus Iohannis.