Instanţa supremă a respins contestația AUR împotriva hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Care este motivul invocat de judecători

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins miercuri, 11 decembrie, contestaţia formulată de partidul AUR împotriva hotărârii Curţii Constituţionale privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale.

„Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în minuta instanței supreme.

În sesizarea depusă la instanța supremă, preşedintele AUR, George Simion, arăta că decizia luată de judecătorii constituţionali pe 6 decembrie este „un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi, repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă, deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept”.

De asemenea, liderul AUR menţiona că aceiaşi judecători de la CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele probe pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, se mai arăta în contestaţia depusă la ICCJ.