Reportaj La Reppublica în România: există un sat săsesc distrus de Ceauşescu care a renăscut datorită unui exilat care s-a întors acasă  / ”Păstrarea acestei moșteniri este o victorie întârziată asupra atitudinii inumane și disprețuitoare a regimului comunist

Descendentă a minorității germane, românca Carmen Schuster s-a întors acasă din exilul său la Berlin pentru a salva de la uitare cultura săsească, sperând să servească drept exemplu, scrie La Reppublica într-un reportaj preluat de Agenția de presă Rador, despre satul Cincșor, din județul Brașov.

„Trebuia să salvăm școala care era în ruină”, spune femeia energică de șaizeci de ani care, după o carieră în sectorul bancar, a recâștigat treptat începând din 2010 centrul istoric al satului medieval Cincşor, din Transilvania, transformându-l într-un hotel inedit. Un conglomerat de turnuri, ziduri și încăperi din lemn și piatră care, mai ales atunci când sosește zăpada, se prezintă ca un set destul de bun pentru o experiență de Crăciun, sau oricum, pentru una festivă.

Înainte de Ceauşescu, în zonă trăiau 300 de mii de germani

Pe frumoasa fațadă a vechii fabrici este scris în limba lui Goethe Volksschule, „școală elementară”. Germanii s-au stabilit în această regiune de la poalele Carpaților în secolul al XII-lea. Fuseseră recrutați de regii maghiari pentru a coloniza un pământ nelocuit. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial în zonă încă mai trăiau 300.000, astăzi sunt doar în jur de 10.000, majoritatea au emigrat începând cu anii 1970 pentru a scăpa de persecuția regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu.

Este și cazul familiei Schuster, care a plecat în 1984 lăsând în urmă un oraș fantomă, repopulat parțial de români fără nicio legătură cu cei 800 de ani de istorie săsească, care s-a încheiat brusc. „Am revitalizat şi alte clădiri, iar acum centrul orașului funcționează din nou în jurul bisericii sale protestante” transformată în centru cultural, se bucură Schuster.

În slujba regilor maghiari

Biroul centrului este atribuit din când în când celor șapte enoriași rămași, capela fiind cea care dă caracter întregului, explică Michael Lisske, soțul femeii și fost profesor de istorie, inepuizabil pe această temă. „Pentru a-i aduce aici, ungurii le promiseseră sașilor libertate, și de aceea nu beneficiau de nicio protecție reală”, spune el în biserica cufundată în lumina aurie a vitraliilor. „În secolul al XV-lea și-au fortificat bisericile pentru a putea servi drept refugiu pentru locuitori în caz de atac, formând un ansamblu arhitectural unic în lume”.

Pasiunea regelui Charles al Angliei

Locul este cunoscut și la Londra: Regele Charles căruia îi place să-și amintească legăturile de sânge cu un faimos prinț al Transilvaniei din secolul al XV-lea, cunoscut sub numele de Vlad Țepeș , deține proprietăți în apropiere. O „moștenire” pe care comuniștii „au făcut tot posibilul pentru a o șterge”, în ciuda faptului că este „patria noastră”, consideră Schuster, pentru care „păstrarea acestei moșteniri” este o „victorie întârziată” asupra „atitudinii inumane și disprețuitoare” a regimului comunist. Revanşa familiei întoarse din exil nu este însă detrimentul celor 580 de locuitori din Cincşor, care sunt foarte săraci, unii dintre ei fiind inițial sceptici vizavi de acest proiect. Dimpotrivă: potrivit primarului Rodica Marcu proiectul este „un plus”, care a „creat locuri de muncă” și „a relansat turismul”

Dacă până în 2010 singurele perspective de câştig erau bazate pe agricultură și creșterea animalelor, pensiunea deschisă pe tot parcursul anului a devenit acum principalul angajator al orașului și a oferit locuri de muncă pentru cincisprezece locuitori, printre care se numără şi Ramona Amariei. „Nu există discriminare”, subliniază angajata de etnie romă, care se declară „mândră” că face parte din această „familie”. Lucrează ca menajeră, spălător de vase sau chelneriță vara, dar și croitoreasă în extrasezon. Pentru că firma păstrează know-how local în confecţionarea covoarelor pe războaie de lemn.

Proiectul i-a sedus imediat pe primii clienti. Într-o seară, un grup de americani în căutarea propriilor rădăcini a umplut pensiunea și această afluenţă de turişti a dus la extinderea afacerii, iar încăperilor disponibile li s-a adăugat şi un turn de biserică fortificată și așa mai departe. Schuster cred că în această țară în creștere, reuşita sa „nu mai este o excepție, pentru că toate satele din jur sunt pline de inițiative  ale tinereilor” pentru revitalizarea țesutului economic. „Ar putea fi o tendință în curs de dezvoltare și cred că devenim o școală”. Recent, a fost renovată și o casă din apropiere care fusese achiziționată de un român care s-a întors din Franța după 57 de ani, „îndrăgostit” de o localitate „pusă înapoi pe hartă”.