O explicație pentru votul de protest: caracatița PSD-PNL a sufocat România. Numărul bugetarilor a explodat, a apărut aristocrația bugetară, lupta anticorupție a fost ucisă, presa mainstream a fost redusă la tăcere

Alegerile prezidențiale au arătat un vot masiv de protest împotriva candidaților PSD și PNL, lăsați în premieră în afara finalei. Călin Georgescu a fost doar beneficiarul surprizător care s-a cățărat pe valul de furie populară. Cum se explică acest vot împotriva lui Ciucă, Ciolacu și Iohannis? Statul mamut construit de PSD și PNL a pus o presiune atât de mare asupra mediului privat și angajaților obișnuiți, încât nemulțumirea socială a izbucnit violent la vot. Un singur exemplu: numărul bugetarilor a ajuns la 1,3 milioane, exact ca în 2009, anul dinaintea marii crize economice. În paralel, cele două supape importante pentru societate nu au mai funcționat: presa mainstream a fost cumpărată la propriu, iar lupta anticorupție a fost omorâtă.

• Cu siguranță există mai multe explicații pentru votul la prezidențiale și ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu. Unii din votanții săi au fost seduși de discursul anti-UE, alții de discursul pro-rus, anti-LGBT sau pro-legionar, toate cultivate de preoți sau pastori din biserici, de membri ai Academiei Române sau de cadre militare. Dar discuțiile reporterilor G4Media cu votanți din țară și din diaspora arată o componentă semnificativă a votului-protest împotriva PSD, PNL și Iohannis

Coaliția PSD-PNL a fost atât de puternică și a funcționat atât de bine încât a ajuns să sufoce societatea. Era o evidență, G4Media a scris constant despre pericolul pentru democrație al unei astfel de construcții – exact cum s-a întâmplat și în Germania cu marea coaliție stânga-dreapta care a potențat mișcările extremiste. Practic, în România s-a instalat o democratură.

Ce a făcut mai exact coaliția PSD-PNL creată de președintele Klaus Iohannis cu ajutorul serviciilor secrete? A crescut rapid numărul de bugetari, a sufocat mediul de business prin firmele clientelei de partid și a împovărat mediul privat cu taxe și impozite necesare ca să plătească sinecurile. În plus, a sufocat lupta anticorupție și a cumpărat tăcerea marilor trusturi de presă, creând astfel o oală sub presiune care nu a mai avut supape. Mai mult: am văzut în presa marilor moguli de partid campanii în toată regula împotriva opoziției.

Un exemplu e năucitor: numărul bugetarilor a trecut de 1,3 milioane de angajați pentru prima oară după 15 ani. Și asta în condițiile în care statul a investit miliarde de euro în așa-zise proiecte de digitalizare, iar populația României a scăzut cu 1,1 milioane în ultimul deceniu. Logica ne spune că NU era nevoie de mai mulți bugetari.

Realitatea e însă că fiecare guvern PNL și PSD a făcut zeci de mii de angajări, clienți de partid vârâți cu duiumul în ministere, agenții, primării, firme de stat doar pentru a încasa un salariu sigur, fără vreo mare creștere a eficienței birocrației.

Un calcul făcut de Profit.ro arată că fiecare guvern a adăugat în ultimii ani cam o mie de bugetari noi pe lună:
– guvernul Ciolacu are un plus de 16.588 de bugetari în 17 luni – o medie de 976 posturi în plus pe lună
– guvernul Ciucă a avut un plus de 24.899 posturi în 18 luni – o medie de 1.383 posturi în plus pe lună
– guvernul Cîțu a înregistrat un plus de 9.186 posturi în 11 luni – 835 pe lună

Adăugați la asta legile care au făcut ca unii bugetari să beneficieze de aproape două luni de concediu anual, după cum a demonstrat Economedia, și înțelegeți proporția dezmățului din bani publici. Câți angajați din sistemul privat se pot bate în salarii cu bugetarii? Câți antreprenori sau angajați de-ai lor își permit două luni de concediu pe an?

Nu întâmplător Ilie Bolojan, noul președinte al PNL venit de la firul ierbii, din teritoriu, vorbește zi-lumină de nevoia de reformă și de tăierea cheltuielilor bugetare. A înțeles pe teren că situația e critică. Statul obez și corupt sufocă societatea.

În plus, mediul de afaceri a fost distorsionat grav de firmele apropiate de liderii PSD, PNL sau de serviciile secrete. Licitațiile publice au ajuns o afacere de partid. Afacerea BMW-Michael Schmidt – Lucian Bode sau marile sisteme IT câștigate pe bandă rulantă de firmele lui Sebastian Ghiță au fost multiplicate în fiecare minister, primărie sau companie de stat. Antreprenori cu afaceri viabile au devenit ținta unor preluări ostile.

O atmosferă de nerespirat. Statul PSD-PNL-Iohannis a devenit un mamut care a strivit cu forța lui mediul privat. Și asta nu e tot.

Vârful acestui stat a dat un spectacol grotesc de aroganță și rupere de realitate. Super-demnitarii Iohannis, Ciolacu, Vlase, Grindeanu au transformat zborul cu jeturi private într-o rutină. Președintele Iohannis a investit banii statului în terenuri de golf private și și-a pregătit o vilă de 9 milioane de euro pentru pensie. Premierul Ciolacu și-a etalat pantofi de 700 de euro, lideri precum Sorin Grindeanu și Rareș Bogdan au fluturat în public ceasuri de mii de euro.

Blindați cu cifrele triumfale ale fondurilor europene, stimulați de autocenzura presei mogulilor, liderii politici s-au desprins de realitate. N-au mai avut nici o jenă. Și au început derapajele și mai dure.

Și pentru că DNA a intrat în moarte clinică, marii lideri politici au început afacerile în stil mare. Ciolacu și-a transformat nepotul în mare jucător pe piața energiei și pe piața farmaceutică. Prietenul lui Klaus Iohannis și Lucian Bode a ajuns furnizor de bolizi de lux pentru poliție. Protejata lui Ciolacu a început să facă afaceri cu statul. Procurorii n-au văzut nimic.

A apărut o aristocrație bugetară. G4Media a documentat fenomenul caselor în străinătate cumpărate de bugetari. Trei șefi din CFR, Transgaz și ANSVSA și-au cumpărat apartamente în Dubai, iar lista bugetarilor cu imobile în Portugalia, Italia, Spania, Austria, Grecia și Germania a crescut amețitor.

Puterea exemplului a fost totală. Fenomenul clientelismului politic s-a replicat pe toate palierere puterii politice. Reporter de Iași a scris despre un clan cu 20 de membri care controlează Apele Române Iași. G4Media a relatat despre o familie de liberali pe cai mari, cu fiul numit consilier al premierului, iar mama – secretar de stat la Ministerul Economiei. Sunt mii de exemple similare.

Magistrații au scăpat și ei de sub control și și-au mărit singuri salariile, ajunse oricum la un nivel astronomic. În timpul ăsta, procurorii anti-corupție urmăresc filme Netflix în birouri, iar judecătorii îi scapă pe marii condamnați de pușcărie.

Suntem într-o situație similară cu cea din 2009. Ca și atunci, avem număr record de bugetari în anii electorali, avem o putere politică ce nu mai dă socoteală nimănui, plus fonduri europene din belșug. După excesul bugetar din 2009 a venit o criză economică profundă și proteste violente de stradă doi ani mai târziu.

Au înțeles ceva PSD și PNL din votul la prezidențiale? Semnalele venite din cele două partide, de la președintele Iohannis, de la șefii serviciilor secrete ne arată că nu. Cu excepția lui Ilie Bolojan, care vorbește și face reforme constant, restul liderilor îi disprețuiesc sincer pe votanții care le-au întors spatele. Și caută activ soluții să continue contrareforma în justiție. Prețul îl vom vedea la votul din primăvară.

Dacă nu se trezesc rapid, vor condamna România la soarta Greciei din 2009. O criză economică și socială profundă care a durat un deceniu.