BREAKING Curtea Constituțională a desființat supraimpozitarea tuturor pensiilor speciale

UPDATE Decizia CCR care desființează supraimpozitarea pensiilor speciale afectează reforma pensiilor speciale din cererea 3 de plată din PNRR. Detalii, AICI.

UPDATE: Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională, adoptată anterior de Guvern și Parlament în cadrul reformei pensiilor speciale. Decizia se aplică tuturor pensiilor care au o componentă necontributivă, adică pensiile magistraților, ale militarilor, angajaților Curții de Conturi, diplomaților, piloților de avion. Decizia este importantă atât pentru că va avea un impact asupra bugetului pe 2025, dar și pentru că reforma pensiilor speciale este un jalon din PNRR (jalonul 215). Nu e clar în acest moment dacă decizia CCR se va solda cu blocarea unor sume din PNRR.

Cine sunt beneficiarii de pensii speciale? Magistrați, diplomați, funcționarii parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe, angajații Curții de Conturi, militarii, polițiștii și angajații din serviciile secrete.

”În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis, joi, CCR, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, de asemenea, Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

„Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.

„Curtea a constatat că, în aceste condiţii, rămân aplicabile dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, a mai transmis instanţa constituţională.

Ce prevede articolul care a fost supus dezbaterii:

Art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, supus dezbaterii, prevede:

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

*) Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei.

UPDATE 14.10 Banca Mondială spunea anterior, într-un raport, că impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor și, în timp, din ce în ce mai puține pensii de serviciu vor face obiectul unei impozitări crescute. Banca Mondială a fost consultantul în cadrul acestei reforme.

UPDATE ora 12,55 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 101 din Codul fiscal, ce constituie temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

CCR a luat decizia cu majoritate de voturi, potrivit informațiilor G4Media.

Decizia CCR pune o presiune suplimentară pe bugetul anului 2025.

Știrea inițială

Magistratul de la Tribunalul Ialomița a admis miercuri, 13 martie 2024, solicitarea judecătoarei pensionare Sevastita Stoian (fosta președintă a Secției civile de la Tribunalul Călărași) de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a articolului 101 din Codul fiscal, ce constituie temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, potrivit luju.ro.

Numeroși magistrați pensionari din toată țara au cerut instanțelor să oblige casele județene de pensii la calcularea corectă și restituirea sumelor reținute din pensiile lor începând cu luna ianuarie a acestui an, cu titlu de impozit pe drepturile de pensie.

Judecătoarea Mioara Iancu a suspendat judecarea dosarului nr. 58/98/2024 până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

„Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamanta STOIAN SEVASTITA în contradictoriu cu parată CASĂ JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA.

Sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate invocată de reclamanta cu privire la dipozitiile art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin raportare la dispozițiile art. 1 alin 3 și 5 cu trimitere la art. 6 din Legea nr. 24/2000, art. 16 alin 1, art. 44 alin 1 și 2, art. 56 alin 2, art. 124 alin 3, art. 139 alin 1, art. 147 alin 4 din Constituția României.

Suspendă judecarea pe fond a cauzei până la pronunțarea și motivarea deciziei Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Cu drept de recurs în privința soluției de suspendare, pe toată durata suspendării. Cererea de exercitare a caii de atac se depune la Tribunalul Ialomița – Secția civilă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 13.03.2024”, se arată în minunta Tribunalului Ialomița.

Ce reclamă magistrații

Excepția de neconstituționalitate amintită a fost invocată în cele mai multe cazuri,de către Asociația personalului din justiție ROJUST, condusă de fosta judecătoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu și are în vedere faptul că articolul 101 din Codul fiscal încalcă obligația constituțională a Parlamentului de a aduce în concordanță legile cu hotărârile Curții Constituționale a României.

De asemenea, pasajul criticat contravine principiilor constituționale care consfințesc neretroactivitatea legii civile (art. 15 alin. 2 din Constituție) și așezarea justă a sarcinilor fiscale (art. 56 alin. 2 din Constituție).

Totodată, articolul 101 din Codul fiscal vine în contradicție cu principiul nediscriminării prevăzut de articolul 16, alinestul 1 din legea fundamental, fiind vorba despre discriminarea pe criteriul averii, explică magistrații.

Nu în ultimul rând, textul criticat încalcă dreptul de proprietate privată, garantat de articolul 44 din Constituție.

Judecătorii au făcut trimitere în acțiunea lor în justiție și la  articolele 124 și 125 din legea fundamentală, privind înfăptuirea justiției, respectiv statutul judecătorilor. Mai precis, magistrații pensionari explică faptul că orice tăiere a pensiilor de serviciu constituie un atentat la independența sistemului judiciar.

Totodată, o parte importantă din excepția de neconstituționalitate este rezervată încălcării articolului 1, alineatul 5 din Constituția României: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Este vorba despre nesocotirea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.