Ce se întâmplă după anunțul lui Ciolacu? Scenariile pentru formarea guvernului

Anunțul intempestiv al lui Marcel Ciolacu pe Facebook privind ieșirea PSD din coaliție a provocat noi tensiuni pe scena politică. Cum fără PSD nu e posibilă o majoritate nici a partidelor europene, nici a celor extremiste, toată lumea se întreabă care e soluția pentru ieșirea din impas. Iată care sunt scenariile posibile pentru crearea unui guvern.

1. Guvern minoritar PNL-USR-UDMR

E chiar soluția sugerată de Marcel Ciolacu, care a spus că PSD ar vota în Parlament instalarea acestui guvern. Un guvern minoritar este o soluție politică foarte fragilă, care va depinde de PSD la fiecare proiect major. Un exemplu similar a fost guvernul PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu în perioada 2006-2008, șantajat politic de PSD-ul aflat teoretic în opoziție.

Soluția e cu atât mai neviabilă cu cât guvernul va avea de luat în primele luni decizii extrem de impopulare pentru a reduce deficitul bugetar. O opoziție puternică formată din PSD și partidele extremiste va eroda rapid un executiv minoritar.

2. Răzgândirea lui Marcel Ciolacu și revenirea la guvernare

Marcel Ciolacu și-a creat chiar în interiorul PSD imaginea unui lider care face adesea piruete. A demisionat de la șefia partidului după alegeri, dar a revenit. A anunțat că nu candidează la prezidențiale dacă sunt organizate în decembrie, dar a candidat. Sunt multe astfel de exemple, iar acum există o nemulțumire reală în interiorul PSD față de decizia luată unilateral de Ciolacu, după cum am scris aici.

Revenirea PSD la masa negocierilor ar însemna o probabilitate mare de creare a unei majorități guvernamentale care să poată lua măsurile economice și fiscale necesare. O eventuală răzgândire i-ar știrbi și mai mult din autoritatea de lider, deja puternic afectată de scorul slab înregistrat de partid la parlamentare și de Ciolacu la turul 1.

3. Înlăturarea lui Marcel Ciolacu din fruntea PSD și revenirea partidului la guvernare

Mulți lideri locali și centrali ai PSD sunt nemulțumiți de decizia unilaterală a lui Marcel Ciolacu, mai ales că liderul partidului a fost invalidat la alegerile parlamentare și prezidențiale, după cum a relatat G4Media. De aici însă și până la o înlăturare a acestui din fruntea partidului e distanță lungă, mai ales că e nevoie de parcurgerea unor pași statutari anevoioși ce culminează cu organizarea unui congres. Așadar, e puțin probabil să vedem o mișcare rapidă în partid.

4. Instalarea unui guvern tehnocrat până la alegerile prezidențiale

Eșecul constituirii unui guvern de coaliție ar putea duce la soluția unui guvern tehnocrat, cum s-a mai întâmplat în 2016 cu guvernul Cioloș. Experiența de atunci arată însă că un astfel de executiv este extrem de slab și nu poate lua nici o decizie majoră. Singurul lucru pe care îl poate face e să gestioneze treburile curente, dar e complet insuficient într-o situație de criză a deficitului bugetar.

5. Guvern PSD-AUR

Ar fi o soluție in extremis în cazul în care partidele de dreapta nu reușesc să ajungă la o înțelegere. O astfel de coaliție e puțin probabilă însă deoarece PSD a votat înainte de alegeri în Biroul Politic Național o rezoluție prin care se angajează să nu facă o coaliție de guvernare cu partidul extremist. În PSD există însă lideri care s-au arătat deschiși la o astfel de colaborare, precum Paul Stănescu.

6. Forțarea de alegeri anticipate

Aceasta ar fi ”soluția bulgărească” la fărâmițarea extremă a locurilor din Parlament. E o soluție care însă s-a dovedit imposibilă în România, pentru că ar însemna ca parlamentarii care tocmai își iau mandatele în primiere să voteze ei înșiși dizolvarea legislativului. Un proces aproape imposibil de declanșat.

În Bulgaria, declanșarea anticipatelor e mult mai simplă, de aceea țara vecină are un rând nesfârșit de alegeri anticipate.

7. Prelungirea crizei și menținerea unui guvern interimar cu Ciolacu premier

Cea mai nedorită opțiune, dar posibilă, este prelungirea acestei crize politice pe o perioadă nedeterminată, cu Marcel Ciolacu premier interimar în fruntea acestui guvern interimar. E cel mai periculos scenariu, pentru că un guvern interimar nu are capacitatea de a lua deciziile economice necesare. Agenția de rating Fitch a revizuit ieri perspectiva creditelor pe termen lung ale României de la stabil la negativ inclusiv din cauza incertitudinii politice.

Indiferent de soluția găsită, două lucruri sunt clare.

– Marcel Ciolacu rămâne premier interimar până la validarea în Parlament a unui nou executiv. Chiar dacă e interimar și nu poate adopta ordonanțe de urgență, pentru Ciolacu ar fi o prelungire a puterii executive care să îl ajute la păstrarea puterii în partid.

– Timpul rămas pentru înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor e tot mai scurt. E nevoie de o ordonanță de urgență până la finalul anului pentru a stopa creșterea automată a pensiilor și salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie. Majorarea de la începutul anului viitor ar pune o presiune majoră pe bugetul anului viitor. Dacă nu vom avea un guvern instalat până la 31 decembrie care să dea OUG de înghețare, România va avea o problemă imediată cu ratingul de țară.