SURSE Motivul retragerii lui Ciolacu din coaliție: PNL voia să-l lase singur la guvernare pentru că refuză să înghețe pensiile și salariile bugetarilor / Rolul lui Hubert Thuma și Crin Antonescu în PNL

Anunțul intempestiv al lui Marcel Ciolacu de joi dimineață privind retragerea PSD din coaliția pro-europeană a venit la scurt timp după ce conducerea PNL a decis să lase PSD să facă singur guvernul, au declarat surse convergente pentru G4Media. PNL a discutat într-o ședință restrânsă joi dimineață că dacă Marcel Ciolacu continuă să refuze ca actualul guvern să dea OUG pentru înghețarea pensiilor și salariilor, liberalii vor lăsa PSD să facă singur viitorul guvern. La puțin timp după ședința PNL, Ciolacu a anunțat public că PSD iese din coaliție.

Lucrurile s-au derulat rapid. Ședința PNL, la care a participat printre alții și Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov, un apropiat al lui Eduard Hellvig, a avut loc joi dimineață la ora 9 și s-a încheiat în jurul orei 10.00. La ora 11.25, Marcel Ciolacu a postat pe facebook anunțul că PSD iese din coaliție, invocând faptul că partenerii de coaliție ”sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice” și că ”nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e ”silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se ”murdăresc”.

Nu e clar în acest moment cum a aflat Marcel Ciolacu despre decizia PNL. Dar el a făcut joi mișcarea prin care a blocat intenția liberalilor de a-i lăsa toată responsabilitatea politică. De notat că a luat decizia singur, fără să-și consulte partidul, în încercarea de a-și salva cariera politică, așa cum a explicat aici Dan Tăpălagă.

Care este miza politică și economică? Înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, dar și ordonanța-trenuleț prin care sunt amânate creșteri semnificative de salarii pentru primari, parlamentari și alte cheltuieli precum alocarea pentru educație a unui buget de 6% din PIB. Fără aceste decizii rapide, deficitul bugetar în 2025 ar fi imposibil de ținut sub control, iar România va avea probleme reale să îl finanțeze. Deja agenția de rating Fitch a a revizuit perspectiva creditelor pe termen lung ale României de la stabil la negativ, invocând tocmai instabilitatea politică și deficitul bugetar scăpat de sub control. În ianuarie e așteptată o retrogradare a ratingului României dacă nu stopează creșterile de pensii și salarii, iar retrogradarea înseamnă automat dobânzi mult mai mari la credite.

Ilie Bolojan și Elena Lasconi i-au cerut lui Marcel Ciolacu și public, și în discuțiile de coaliție să își asume ca premier al actualului guvern măsura impopulară a înghețării pensiilor și salariilor bugetarilor în 2025. Liderii PNL și USR au insistat că președintele PSD e cel responsabil de derapajul deficitului bugetar, estimat să ajungă la 8,5% din PIB, și că actualul guvern e cel care trebuie să își asume această decizie. Ei susțin că în caz contrar, dacă următorul guvern de coaliție își asumă această decizie dură, acest nou guvern va pleca la drum cu o imagine negativă care îl va contamina și pe eventualul candidat comun.

În replică, Marcel Ciolacu a refuzat constant ca actualul guvern să își asume ordonanța de înghețare a pensiilor și salariilor și a insistat ca viitorul guvern să o adopte. Motivele? În primul rând, ar avea un impact negativ asupra imaginii sale și i-ar îngreuna orice accedere într-o funcție ulterioară. În al doilea rând, angajamentul său că viitorul guvern va da OUG de înghețare a pensiilor este polița lui de asigurare că PNL și eventual USR vor fi de acord ca el să își păstreze funcția de premier în viitorul guvern de coaliție, potrivit informațiilor G4Media.

Actualul guvern Ciolacu mai poate da OUG de înghețare a pensiilor până la sfârșitul zilei de vineri. De sâmbătă, ziua în care noul parlament e validat, guvernul Ciolacu e interimar și, potrivit mai multor juriști consultați, nu mai poate adopta ordonanțe de urgență. Această măsură impopulară va cădea în sarcina viitorului guvern.

În paralel cu retragerea lui Marcel Ciolacu de la negocierile coaliției s-a mai înregistrat o evoluție politică. Mai multe instituții media apropiate de PSD au difuzat joi informația că Ilie Bolojan l-ar fi propus pe Crin Antonescu candidat la prezidențiale.

Informațiile G4Media arată însă că cel care l-a propus pe Crin Antonescu a fost Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, cunoscut pentru relațiile bune cu fostul șef SRI Eduard Hellvig și cu o serie de lideri PSD. Ilie Bolojan nu a respins ideea, dar nici nu a anunțat că o susține sau că Antonescu va fi măsurat în sondaje.

De remarcat că primul care a pronunțat numele lui Crin Antonescu drept posibil candidat comun al PSD și PNL la prezidențiale a fost Kelemen Hunor, liderul UDMR, în 10 decembrie (sursa). În ultimii doi ani, Kelemen Hunor și-a coordonat îndeaproape deciziile și politicile cu Marcel Ciolacu.

Același Kelemen Hunor a spus în declarația din 10 decembrie că dacă va exista un candidat comun al coaliției, el nu trebuie să fie președintele nici unuia dintre partidele de coaliție, fără să dea însă o explicație pentru această opțiune. ”Din punctul meu de vedere, cel mai repede în martie trebuie să organizăm (alegerile prezidențiale – n.red.) şi trebuie să fie candidat comun. Nu poate fi acest candidat nici preşedintele PSD, nici preşedintele PNL, nici preşedintele UDMR şi nici preşedintele USR, dacă vine în guvernare”, a spus președintele UDMR.

De notat că poziția lui Kelemen Hunor a fost întărită de Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD, care a spus același lucru în 13 decembrie: ”Şi mai spun ceva, tot din perspectiva mea personală, că nici unul dintre cei patru preşedinţi de partid, eventuale partide din această coaliţie, nu trebuie să fie candidat unic. Nici Ciolacu, nici Bolojan, nici Lasconi, nici Hunor nu au de ce să fie candidaţi. E părerea mea personală”, a spus Grindeanu, fără să explice nici el motivele.

Ce înseamnă apariția numelui lui Crin Antonescu ca posibil candidat comun la prezidențiale? Slăbirea poziției lui Ilie Bolojan ca președinte al PNL, dat fiind că în partid ar apărea un nou pol de putere în jurul lui Crin Antonescu, susținut acum de facțiunea lui Hubert Thuma. Aceeași facțiune care a început și criticile la adresa prim-vicepreședintelui Ciprian Ciucu, unul dintre puținii colaboratori apropiați ai lui Bolojan în partid. De notat că între timp și-au mai anunțat susținerea pentru o eventuală candidatură a lui Crin Antonescu și Andrei Muraru (PNL Iași) și Vasile Blaga (PNL Timiș).