A conspirat FBI cu Big Tech pentru a suprima informațiile despre afacerile suspecte ale lui Hunter Biden? Ce ne spun ultimele dezvăluiri

Dreapta politică din Statele Unite susține că tot mai multe informații indică faptul că oficiali partizani și corupți din FBI (Biroul Federal de Investigații) par să fi complotat cu marile companii americane din domeniul tehnologiei informațiilor pentru a suprima informațiile compromițătoare despre fiul actualului președinte al SUA, Joe Biden, care ar fi putut modifica rezultatul scrutinului pentru Casa Albă din 2020.

Declarațiile fondatorului Meta, Mark Zuckerberg, și o serie de dezvăluiri făcute de avertizori de integritate legate de rolul FBI în cenzurarea informațiilor despre Biden jr. i-au făcut pe conservatori să avanseze tot mai mult scenariul unei conspirații la nivel înalt ce a vizat ascunderea sub făraș a posibilelor ilegalități ale lui Hunter Biden, cu scopul de a ajuta alegerea tatălui său în funcția de președinte al SUA în detrimentul lui Donald Trump.

Laptopul suspect

În toamna anului 2020, cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale în care republicanul Trump și democratul Biden se luptau pentru Casa Albă, mai multe e-mailuri publicate de către New York Post, o publicație apropiată conservatorilor de peste ocean, păreau să indice că Biden jr. ar fi încasat bani de la o companie energetică ucraineană – condusă de un oligarh corupt – pentru a facilita accesul unor personaje controversate la tatăl său, care în acel moment era vicepreședintele Americii. Într-un gest fără precedent, care a provocat furia republicanilor și a atras acuzații de interferență electorală, Facebook și Twitter au decis să cenzureze distribuția materialului despre afacerile suspecte ale fiului lui Biden în Ucraina și China.

New York Post a precizat că a obținut documentele în mod legal după ce fiul fostului vicepreședinte democrat l-a abandonat la un atelier de reparații de computere din Delaware. Computerul a fost confiscat de FBI, iar o copie a conținutului acestuia – făcută de proprietarul magazinului – a fost dată ziarului de fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, avocatul personal al președintelui de atunci, Donald Trump.

Mesajele electronice publicate de New York Post au prezentat o imagine cel puțin suspectă a modului în care familia Biden s-a îmbogățit în afaceri realizate în Europa de Est și China, inclusiv în Ucraina și România, pe vremea când Joe era vicepreședintele SUA și responsabil de interesele Americii în cele două regiuni. Mai mult, e-mailurile publicate de New York Post par să contrazică afirmațiile repetate făcute de Joe Biden că nu știa nimic despre afacerile din străinătate ale fiului său.

Dimpotrivă, documentele arătau existența unei legături între Joe Biden și Burisma, compania ucraineană care îi plătea lui Hunter până la 83.000 de dolari pe lună, deși acesta nu avea niciun fel de experiență relevantă în domeniu. Potrivit ziarului New York Post, singurul motiv distinct pentru acești bani ar fi fost „influența politică” pe care o putea avea vicepreședintele democrat.

De asemenea, implicarea lui Hunter Biden în China a fost considerată cel puțin suspectă, cu efecte asupra intereselor de securitate ale Americii. Astfel, la câteva luni după ce Hunter l-a însoțit pe tatăl său într-o călătorie în China în decembrie 2013, pentru o vizită de opt zile în care a avut întâlniri cu liderii Partidului Comunist de la Beijing, fiul vicepreședintelui democrat a obținut un acord de investiții în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari cu o filială a Bank of China.

În plus, mai multe e-mailuri arată că Biden jr. ar fi încheiat acorduri lucrative care au implicat cea mai mare companie privată de energie din China – inclusiv unul despre care el a susținut că ar fi „interesant pentru mine și familia mea.”

Informații ulterioare arătau, de asemenea, că Hunter Biden s-a întâlnit cu tatăl său de mai multe ori în timp ce lucra pentru Puiu Popoviciu, magnatul imobiliar român acuzat de corupție – un efort care i-ar fi adus fiului liderului democrat și asociațiilor lui „milioane de dolari.” Momentul întâlnirilor dintre vicepreședintele de atunci al SUA și fiul său a ridicat noi întrebări cu privire la adevărul implicării lui Joe Biden în relațiile comerciale de peste mări ale lui Hunter Biden, au spus criticii, dar și despre efectele acestor intervenții asupra siguranței naționale a Statelor Unite în condițiile în care Biden era vicepreședintele SUA și a devenit ulterior candidatul Partidului Democrat la Casa Albă. (Cursă pe care a și câștigat-o).

De altfel, unele dintre mesajele de pe laptopul lui Hunter fac referire la ‘big guy,’ despre care Tony Bobulinski, CEO al Sinohawk Holdings și unul dintre partenerii de afaceri ai lui Hunter Biden, a declarat că se referă la Joe Biden.

De asemenea, un e-mail publicat de New York Post a arătat că, în 2015, un oficial de rang înalt al companiei Burisma i-a mulțumit lui Hunter „pentru oportunitatea de a-i cunoaște” tatăl, pe atunci vicepreședintele Statelor Unite.

„Dragă Hunter, îți mulțumesc că m-ai invitat în DC și mi-ai dat ocazia să-l cunosc pe tatăl tău și să petrecut [sic!] ceva timp împreună. Este realitate [sic!] o onoare și o plăcere,” se arată în e-mailul scris de Vadim Pojarski, pe 17 aprilie 2015, la aproximativ un an după ce Hunter s-a alăturat consiliului de administrație al Burisma.

Un e-mail anterior, din mai 2014, arată cum Pojarski, care era directorul executiv numărul 3 al Burisma, îi cere lui Hunter „sfaturi cu privire la modul în care ți-ai putea folosi influența” în numele companiei.

La câteva luni după presupusa întâlnire din 2015, Joe Biden a amenințat că va reține ajutoare în valoare de un miliard de dolari dacă guvernul ucrainean nu îl concediează pe procurorul Viktor Șokin, care susținea că anchetează Burisma pentru presupuse acte de corupție. Compania era deținută de Mikola Zloșevski, considerat un oligarh corupt.

De asemenea, Hunter Biden a discutat despre valorificarea legăturii sale cu tatăl său într-o încercare de a-și crește salariul de la Burisma, potrivit unui e-mail trimis în perioada în care s-a alăturat consiliului de administrație al firmei. Într-o notă adresată partenerului său de afaceri de atunci, Devon Archer, care se afla deja în consiliul de administrație al Burisma, Biden a vorbit în repetate rânduri „my guy,” în ceea ce pare că este o referință la vicepreședintele de atunci al Americii, Joe Biden.

Documentele și fotografiile prezentate de New York Post au fost publicate la doar câteva săptămâni după ce un raport de 87 de pagini realizat de către Homeland Security, Governmental Affairs Committee și Finance Committee din Senatul de la Washington a descris modul în care Hunter Biden a profitat de poziția și influența tatălui său pentru a se îmbogăți. (https://www.g4media.ro/un-report-al-senatului-descrie-afacerile-problematice-in-ucraina-ale-lui-hunter-biden-fiul-candidatului-democrat-la-casa-alba-dezvaluirile-ii-ofera-lui-trump-munitie-electorala.html)

Legăturile sale de afaceri în Ucraina, China și Rusia au ridicat semne de întrebare mari legate de rolul tatălui său în aceste afaceri, deși tabăra democrată a respins raportul ca „un efort motivat politic” ce încearcă să saboteze campania lui Biden în cursa pentru Casa Albă.

Intervenția Big Tech

Dezvăluirile din toamna anului 2020 au provocat o furtună politică la Washington, după ce Facebook și Twitter au fost acuzate de „partizanat politic” deoarece au cenzurat articolele din New York Post despre Hunter Biden. Giganții din domeniul media socială au fost criticați că au intervenit pentru a oferi protecție candidatului democrat la președinția Americii, încercând să limiteze impactul pe care dezvăluirile le au asupra lui Joe Biden.

De exemplu, Twitter a blocat contul New York Post, @nypost, susținând că povestea încalcă regulile sale împotriva „distribuției materialelor piratate.” Linkurile către povestea din NY Post au fost însoțite pe Twitter cu un mesaj de avertizare: „Acest link a fost identificat de Twitter sau de partenerii noștri ca fiind potențial dăunător.” Ulterior, Twitter a atașat un nou avertisment la materialul despre Hunter Biden: „Link-ul pe care încercați să îl accesați a fost identificat de Twitter sau de partenerii noștri ca fiind potențial spam sau nesigur.”

Mai mult, Twitter a blocat conturile purtătoarei de cuvânt de la Casa Albă din acel moment, Kayleigh McEnany, și ale echipei de campanie a lui Trump. Șeful companiei, Jack Dorsey, a recunoscut ulterior că modul în care Twitter a comunicat felul în care a gestionat articolul despre Biden ca fiind „inacceptabil.” Dorsey a fost de altfel citat să se prezinte în fața Comitetului Juridic al Senatului american pentru a da explicații legate de cenzurarea articolul din New York Post și de faptul că, așa cum s-a exprimat un senator republican, „cele mai puternice monopoluri din istoria americană încearcă să controleze știrile și să intervină în alegerile federale.”

La momentul respectiv, criticii au afirmat că deciziile Facebook și Twitter de a cenzura articolul din New York Post par să fi fost luate respectând atitudinea taberei democrate, care a afirmat, fără să prezinte vreo dovadă, că dezvăluirile sunt parte a unei campanii pusă la cale de Moscova, pentru a-l discredita pe Joe Biden.De altfel, când New York Post a raportat pentru prima dată despre conținutul laptopului în octombrie 2020, o mare parte din mass-media și un grup de peste 50 de foști oficiali înalți ai serviciilor americane de informații au respins povestea drept „dezinformare rusă.”

Acest lucru a atras un răspuns din partea Directorului de Informații Naționale (DNI), John Ratcliffe, care a declarat atunci că informațiile conținute pe laptopul lui Hunter Biden „nu fac parte dintr-o campanie de dezinformare rusească,” acuzând democrații și presa de stânga care au politizat serviciile de informații.

La mai bine de un an de la apariția informațiilor în New York Post și după ce Biden era deja instalat în fotoliul de la Biroul Oval, Washington Post a efectuat propria analiză și a concluzionat că laptopul și unele e-mailuri erau probabil autentice – dar majoritatea informațiilor nu au putut fi verificate din cauza „manipularii neglijente a datelor.”

Alte organizații de știri care inițial fuseseră sceptice, cum ar fi New York Times, au fost și ele de acord că cel puțin unele dintre e-mailurile aflate pe laptopul lui Hunter Biden sunt autentice.

Mărturisirea lui Zuckerberg

Zilele trecute, fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a recunoscut că restricționarea de către Facebook a articolului din New York Post despre fiul lui Joe Biden în timpul alegerilor din 2020 s-a bazat pe avertismentele privind dezinformarea electorală primite de la FBI. Zuckerberg a spus că faptul că a luat decizia în mod greșit „este nasol.”

„Când înlăturăm ceva ce nu ar trebui să facem, acesta este cel mai rău,” a spus Zuckerberg într-un interviu pentru podcastul lui Joe Rogan.

„Contextul aici este că FBI-ul a venit la noi – la unii oameni din echipa noastră – și a spus ‘hei, ca să știți, ar trebui să fiți în alertă maximă. Ne-am gândit că există multă propagandă rusă în alegerile din 2016, am fost informați că, practic, este pe cale să apară un fel de informații propagate care sunt similare cu acest lucru’.”

El a spus că FBI nu a avertizat Facebook în special despre povestea lui Biden – doar că Facebook a considerat că articolul din New York Post „se potrivește cu acest tipar.”

Întrebat dacă regretă că a suprimat articolul din New York Post despre Hunter Biden, fondatorul Facebook a răspuns: „Este nasol… Cred că în același mod în care trebuie să treci printr-un proces penal, dar să fii dovedit nevinovat în cele din urmă este nasol… în cele din urmă, ești liber.”

Dar Zuckerberg a recunoscut că au rămas dezacorduri în legătură cu articolul, despre care el a spus că este o „problemă hiperpolitică,” adăugând: „În funcție de ce parte a spectrului politic ești, fie crezi că nu l-am cenzurat suficient, fie l-am cenzurat mult prea mult.”

BBC a reamintit că Facebook nu a interzis complet partajarea articolului, așa cum a făcut Twitter, ci a limitat în schimb cât de mult algoritmul său l-a putut partajat automat altor persoane timp de o săptămână, în timp ce verificatorii din companii terțe au încercat să verifice raportarea. Așa încât, deși oamenii puteau posta articolul și discuta despre el, era mai puțin probabil să se răspândească la noi utilizatori.

„Așadar, protocolul nostru este diferit de cel al Twitter. Ce a făcut Twitter a fost că a spus ‘nu puteți difuza deloc asta.’ Noi nu am făcut asta. Distribuția pe Facebook a fost scăzută, dar oamenilor li s-a permis totuși să distribuie povestea,” a afirmat Mark Zuckerberg.

Acuzat de partizanat

Recunoașterea de către Mark Zuckerberg a implicării Facebook în suprimarea articolului despre activitățile cel puțin suspecte ale lui Hunter Biden a venit în contextul în care rolul FBI în întreaga afacere a ridicat noi semne de întrebare.

Astfel, senatorul republican Ron Johnson (Wisconsin) a afirmat că un avertizor de integritate susține că oficialii FBI i-au instruit pe agenți să nu investigheze laptopul lui Hunter Biden înainte de alegerile prezidențiale din 2020, spunând că biroul „nu va schimba din nou rezultatul alegerilor.”

Johnson a inclus afirmațiile denunțătorului într-o scrisoare către inspectorul general al Departamentului de Justiție, Michael Horowitz.

„Aceste noi acuzații oferă și mai multe dovezi ale corupției FBI și reînnoiesc apelurile pentru a lua măsuri imediate pentru a investiga acțiunile FBI cu privire la laptop,” a scris senatorul republican.

Johnson declară că „persoane care știau despre corupția aparentă a FBI” au informat biroul său că oficialii FBI au subminat în mod intenționat eforturile de a-l investiga pe fiul președintelui Biden.

„După ce FBI a obținut laptopul lui Hunter Biden de la magazinul de calculatoare din Wilmington, Delaware, acești avertizori de integritate au declarat că conducerea locală a FBI le-a spus angajaților: ‘nu vă veți uita la acel laptop al lui Hunter Biden’ și că FBI ‘nu va schimba din nou rezultatul alegerilor’,” a scris el.

Aceasta este o referire la cele întâmplate în precedenta campanie prezidențială. Democrații au acuzat atunci FBI că a contribuit la pierderea alegerilor de către Hillary Clinton în 2016, după ce biroul a redeschis o anchetă asupra serverului său privat de e-mail cu doar câteva zile înainte de alegerile pentru Casa Albă.

Avertizorii de integritate susțin acum că FBI nu a început să analizeze conținutul laptopului lui Hunter Biden decât după alegerile din 2020, despre care Johnson remarcă că a fost „potențial la un an după ce FBI a obținut laptopul în decembrie 2019.”

Johnson și-a încheiat scrisoarea solicitând lui Horowitz să investigheze răspunsul FBI. „Deși înțeleg ezitarea dumneavoastră de a investiga o chestiune care poate fi legată de o anchetă în curs, pentru mine este clar, pe baza numeroaselor dezvăluiri făcute de avertizori credibili de integritate, că nu se poate avea încredere în gestionarea de către FBI a laptopului lui Hunter Biden,” a scris Johnson.

El a sugerat că inspectorul general ar trebui să înceapă „prin obținerea istoricului acțiunilor de investigație întreprinse de FBI în legătură cu laptopul lui Hunter Biden, care ar trebui să fie disponibil pe Sentinel, sistemul de gestionare a cazurilor al FBI.”

Presiuni pe FBI

Dezvăluirile avertizorilor de integritate au venit într-un moment cât se poate de prost pentru FBI. Biroul este ținta atacurilor dreptei de peste ocean după raidul efectuat la reședința Mar-a-Lago din Florida a lui Trump, considerat un gest „fără precedent” împotriva unui fost președinte.

Criticii au acuzat în mod repetat conducerea FBI că se implică în jocurile politice de la Washington, acuzații care nu sunt deloc noi. În timpul investigației care a vizat posibilele legături dintre campania lui Trump și Rusia în alegerile din 2016, oficiali din FBI au fost acuzați că acționează partizan și că au încercat prin diferite mijloace să-l împiedice pe fostul om de afaceri să ajungă președinte. De altfel, unul dintre principalii anchetatori ai dosarului Trump-Rusia, Peter Strzok, a fost concediat după ce au fost descoperite mai multe mesaje anti-Trump virulente pe care el le-a trimis amantei sale, fosta avocată FBI Lisa Page. „Trump nu va deveni niciodată președinte, așa-i? Așa-i?!” a scris Page în august 2016, la care Strzok a răspuns: „Nu. Nu va ajunge. Îl vom opri.”

Ținând cont de insistența cu care FBI a investigat dosarul Trump/Rusia – și care nu a găsit legături concrete între republican și serviciile secrete din Rusia -, dar a făcut tot posibilul să întârzie anchetarea lui Hunter Biden, FBI a fost criticat vehement de conservatorii americani. De asemenea, denunțurile făcute de avertizorii de integritate și, mai ales, recunoașterea de către Zuckerberg a rolului FBI în suprimarea articolului despre Hunter Biden au complicat și mai mult poziția biroului.

Mulți comentatori au văzut incidentul Hunter Biden-Facebook ca un exemplu concret de conspirație pusă la cale de Big Government și Big Tech împotriva opozanților politici.

„Înțelegere secretă,” a acuzat directorul executiv de la Babylon Bee, Seth Dillon. „FBI a manipulat alegerile din 2020”, a declarat colaboratorul Fox News și redactorul-șef al The Federalist, Mollie Hemingway.

Liderul minorității republicane din Camera Reprezentanților, Kevin McCarthy, a postat pe Twitter: „FBI-ul s-a înțeles cu Big Tech pentru a reduce la tăcere știrile cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile din 2020, în încercarea de a vă controla accesul la informații. Democrații din Congres au ignorat în mod intenționat faptele. Când republicanii revin la putere, îi vom trage pe toți la răspundere.”

La rândul său, senatorul Josh Hawley, republican de Missouri, a criticat FBI, postând pe rețeaua Twitter: „Așadar FBI a avertizat preventiv Facebook să nu relateze despre laptopul lui Hunter Biden. Aceeași agenție ‘a spălat’ efectiv dezinformarea rusă în alegerile din 2016, sub forma dosarului Steele. Și mai târziu a mințit o instanță pentru a primi mandatele de interceptări (în ancheta Trump/Rusia).”

Byron York, colaborator Fox News și corespondent politic șef pentru Washington Examiner, a explicat: „În ultimele săptămâni ale alegerilor din 2020, FBI a căutat orice lucru care ar fi putut dăuna campaniei lui Biden. A avertizat Facebook. Facebook a acționat în urma avertismentului și a suprimat o poveste corectă despre Hunter Biden.”

„Interesant că Facebook nu a suprimat niciuna dintre poveștile false negative despre Trump ca urmare a acestui avertisment FBI,” a menționat consilierul și strategul republican Matt Wolking.

Big Government + Big Tech

Implicarea FBI în chestiuni politice și cooperarea controversată a biroului cu marile companii din domeniul tehnologiei informației au fost subiecte care au revenit constant în ultimii ani pe scena de la Washington. Big Government și Big Tech au fost acuzate că profită de situația tensionată din Statele Unite pentru a cenzura vocile conservatoare și republicane, într-o acțiune fără precedent împotriva libertății de exprimare care ar trebui să provoace îngrijorare indiferent de convingerile politice ale americanilor.

Această opinie a fost împărtășită de un număr mare de reprezentanți ai dreptei din SUA, dar și de figuri internaționale, după ce Twitter și Facebook au blocat articolul New York Post despre afacerile lui Hunter Biden, Twitter a suspendat contul fostului președinte Donald Trump după asaltul asupra Congresului de la 6 ianuarie, platforma Parler – preferată de susținătorii lui Trump – a fost blocată de Apple, Google și Amazon, iar conturile unor suporteri ai liderului de la Casa Albă au fost și ele cenzurate. Alte companii mai mici, cum ar fi Twitch, Snapchat, Reddit, Discord, Shopify şi TikTok, au restricţionat de asemenea mesajele liderului republican și alte unor ultilizatori de dreapta, citând aceleași îndemnuri la violență.

Companiile Big Tech au susținut că ofensiva lor a urmărit să elimine îndemnurile la violență promovate de Trump și aliații săi, însă corul criticilor la adresa „oligarhilor digitali” care decid cine poate sau nu să exprime o opinie a crescut. În plus, aceste companii sunt criticate pentru interferența politică la care au recurs și pe care par acum să nu o mai ascundă, fiind date ca exemplu tolerarea mesajelor Black Lives Matter și Antifa, care au promovat constant „rezistența violentă” împotriva Administrației Trump.

Acțiunile companiilor tehnologice de a-l priva pe Trump de instrumentele sale de comunicare favorite cu susținătorii săi, dar și suprimarea materialelor despre Hunter Biden evidențiează influența uriașă pe care o au asupra discursului public: ele decid cine are dreptul să vorbească și să fie auzit, cu consecințele și riscurile de rigoare pentru opinia publică americană. Dacă aceste lucruri îi se pot întâmpla președintelui Statelor Unite, ce drepturi mai are un simplu internaut, s-au întrebat contestatarii Big Tech? Orice opinie care nu pare conformă politicii lor ar putea fi de-acum suprimată fără multe explicații.

Deciziile luate de companiile Big Tech arată faptul că ele nu mai sunt simple platforme de socializare și popularizare a unor mesaje, cred criticii. Giganții tehnologici au devenit parte a jocului politic din America, cu consecințe majore în luptele dintre democrați și republicani, asupra campaniilor electorale viitoare și a modului în care alegătorii pot fi influențați pentru a alege sau respinge un candidat etc.

În acest tablou, mulți comentatori cred că implicarea unor oficiali corupți din FBI alături de Big Tech în conflictele partizane din America nu va face decât tensioneze și mai multe scena politică din Statele Unite.

Surse: New York Post, BBC, FoxNews, Washington Post, New York Times, Spotify, Twitter