A doua cerere de plată din PNRR, de 3,2 miliarde de euro, urmează să fie transmisă Comisiei Europene până la finele lunii octombrie, anunță premierul Ciucă

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că a doua cerere de plată din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, urmează să fie transmisă Comisiei Europene până la finele lunii octombrie, subliniind că este nevoie de „acelaşi dialog şi aceeaşi comunicare cu Comisia” în vederea realizării ţintelor şi jaloanelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Şeful Executivului a făcut precizarea la şedinţa Comitetului interministerial de coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la Palatul Victoria.

„Este o şedinţă extraordinară pentru că, practic, avem motive să ne bucurăm că la finele săptămânii trecute am primit aprobarea Comisiei pentru prima cerere de plată. (…) Vorbim de 2,6 miliarde de euro, bani care se adaugă la suma deja existentă, vorbim de cele 4 miliarde de euro din suma prefinanţată. (…) Avem nevoie şi de aici încolo de aceeaşi activitate susţinută, de acelaşi dialog, de aceeaşi coordonare cu Comisia, pentru că trebuie să menţionăm că toate aceste ţinte şi jaloane au fost realizate în deplină coordonare cu Comisia. (…) Sunt convins că şi de aici înainte va fi necesar să continuăm să răspundem la toate întrebările care vizează clarificarea anumitor decizii pe care le-am luat în îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor de până acum. Sunt convins că prima cerere este una care ne va stimula să lucrăm şi mai abitir decât am făcut-o până acum, astfel încât să putem să înaintăm cea de-a doua cerere, cerere care urmează să fie transmisă până la finele acestei luni”, a declarat Nicolae Ciucă.

Premierul a precizat că a doua cerere de plată vizează îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane din PNRR.

„Discutăm de 51 de ţinte şi jaloane. Ştiu că au fost, deja, înaintate toate documentele către Comisie şi sunt în continuare anumite aspecte care trebuie clarificate pentru un număr dintre ele. Mai sunt două chestiuni care trebuie rezolvate la nivelul aprobării legilor în Parlament şi în felul acesta reuşim să nu avem niciun fel de temere vizavi de aprobarea celei de a doua cereri, cerere care, de asemenea, are o valoare de 3,2 miliarde de euro, din care 2,14 sunt, de asemenea, fonduri nerambursabile”, a explicat Ciucă.

El subliniat că România are nevoie de toţi aceşti bani, în vederea implementării contractelor semnate, deja, pe proiecte din PNRR.

În acelaşi context, premierul a subliniat şi importanţa atragerii banilor din fonduri europene din anii predecenţi.

„Trebuie, de asemenea, să subliniem că vorbeam de cele peste 4 miliarde de euro (…) care au intrat în ţară anul acesta şi se adaugă celor deja 20 de miliarde existente. Ceea ce ne asigură, (…) dacă nu mă înşel, o capacitate de absorbţie de peste 67%. Este, de asemenea, un motiv în plus să continuăm să facem în aşa fel încât banii pe care îi mai avem în acest cadru financiar să poată să fie accesaţi, astfel încât la finele anului viitor, 31 decembrie 2023, să putem să comunicăm un procent de absorbţie cât mai aproape de 90%, 85-90%. Dacă reuşim acest procent, este obiectiv asumat, este al doilea cadru financiar prin care noi am beneficiat de bani europeni”, a completat Ciucă.

Şeful Executivului a menţionat şi pregătirea celui de-al treilea cadru de finanţare europeană.

„L-am pregătit deja pe al treilea. Pe 25 luna trecută, am semnat la Alba Iulia acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană. Discutăm de 31 de miliarde, discutăm de 16 programe operaţionale care au fost deja înaintate şi aprobate la nivelul Comisiei Europene. Sunt bani care asigură partea de modernizare, de reformă şi de transformare a României”, a adăugat Ciucă.

Premierul s-a referit şi la partea de pregătire pentru proiectele finanţate prin REPowerEU.

„Este nevoie ca, aşa cum am decis la nivelul Comitetului interministerial prin care să punem laolaltă toate proiectele pe care le are în administrare fiecare minister, să reuşim să avem o transparenţă şi o claritate în ceea ce înseamnă gestionarea acestor programe, pe de o parte, pe de altă parte să avem transparenţa în comunicare, astfel încât toate datele şi informaţiile să poate să ajungă la cetăţeni şi să poată să ajungă la administraţiile teritoriale, pentru a putea să acceseze şi să deţină, să beneficieze de toate informaţiile necesare pentru aceste programe”, a mai declarat Ciucă.

sursa: Agerpres.ro