A fost creat Registrul Pacienților Arși, un instrument digital unic care urmărește tratamentul pe termen lung / Spitalul pentru copii „Grigore Alexandrescu” l-a predat Ministerului Sănătății, ca să strângă datele / Peste 10.000 de copii suferă arsuri anual în România

Registrul Național Unic al Pacienților Arși, unde vor fi înscriși toți pacienții cu astfel de traumatisme grave, copii și adulți, a fost creat și testat de Clinica de Arsuri de la Spitalul pentru copii Grigore Alexandrescu și a fost predat Ministerului Sănătății pentru a strânge date. Anunțul a fost făcut de prof. dr. Dan Mircea Enescu, cel care a pus bazele chirurgiei plastice pediatrice de la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu” și care a coordonat realizarea registrului, dar și a primei bănci de piele din România.

Pacienții arși, adulți și copii, înscriși în Registrul Național Unic al Pacienților Arși, un instrument digital unic care urmărește tratamentul pe termen lung. Creat de Clinica de Arsuri de la Spitalul pentru copii Grigore Alexandrescu, registrul a fost predat Ministerului Sănătății

Rolul Registrului Național Unic al Pacienților Arși, prezentat marți, 16 aprilie, într-o conferință de presă din cadrul proiectului „Stop arsuri”, ce a obținut un grant european, este multiplu. Astfel:

– medicii de specialitate au acces la dosarul și istoricul pacientului, în cazul în care acesta se mută în alt oraș sau pur și simplu își schimbă domiciliul. Beneficiu: medicul curant va ști prin ce intervenții a trecut pacientul, ce medicamente a primit, precum și la ce proceduri a fost supus.

– pune la dispoziție numărul, incidența arsurilor, etiologia arsurilor, câte sunt cu flacără, lichide fierbinți sau arsuri chimice. Ministerul Sănătății poate accesa și prezenta în plan extern registrul, ca un „senzor”, care conține statisticile pacienților arși din România.

– ține legătura între medici și între spitale, în cazul în care nu sunt suficiente locuri pentru pacienții arși în spitalele din România, iar alți medici trebuie instruiți de specialiști.

„La nivel național sunt vreo 22 (de locuri – n.red). Fiind atât de puține, deși ar trebui să fie necesare în jur de 40-50. Într-o unitate de timp, adică în fiecare clipă, existând 10-15 cazuri în permanență rulate și neavând locurile respective, automat ele așteaptă în locuri unde se temporizează și unde sunt tratați”, a menționat prof. dr. Dan Mircea Enescu.

Interacțiunea între medici este esențială, potrivit medicului, pentru a ști ce îngrijire primesc pacienții cu arsuri și ce să facă până să fie aduși în clinica de specialitate.

Doctorul Dan Mircea Enescu și-a exprimat speranța că „în doi ani și ceva” vor fi funcționale și cele trei centre de arsuri care sunt în construcție – la Spitalul Grigore Alexandrescu, la Târgu Mureș și la Timișoara.

„Ele vor fi trei centre noi puternice care vor ajuta foarte mult și unitățile funcționale de arsuri (UFA), care practic vor duce în continuare greul. Nu poți să faci centre în toate zonele din toate orașele sau județele și atunci sigur că ele sunt niște centre cu experiență, cu medici deosebiți, care au condiții”, a mai spus doctorul de la Spitalul de copii, coordonatorul campaniei „Stop arsuri”. Printre proiectele campaniei se află site-ul de prevenție, instruire și informare Stop arsuri, realizarea de donații către 700 de familii defavorizate și prezentarea de cursuri de prim ajutor.

În România, anual, peste 10.000 de copii suferă arsuri care necesită asistență medicală de urgență, iar aproximativ 100 dintre ei ajung în situații critice care necesită luni sau ani de internare, o arată estimările medicilor de la Clinica de arși a Spitalului Grigore Alexandrescu. Accidentele se produc deopotrivă din cauza neatenției părinților față de pericolele din locuință sau din dorința de afirmare, în cazul adolescenților care se electrocutează pentru a-și face poze pe trenuri.

Dacă majoritatea pacienților pediatrici cu vârsta sub 4 ani, spitalizați cu arsuri, au suferit leziuni prin contact cu lichide fierbinți (65%) sau contact cu obiecte încinse (20%), copiii de peste 4 ani sunt de cele mai multe ori expuși arsurilor prin flacără deschisă, cauzate de jocul cu chibriturile sau brichetele. De asemenea, copiii și tinerii din mediul rural sunt mai predispuși acestui tip de arsuri din cauza implicării lor în activități gospodărești, cum ar fi aprinderea și întreținerea focului, de la vârste fragede.

În cadrul campaniei ”Stop Arsuri” au fost realizate o cercetare de piață și un studiu calitativ, din care a rezultat că majoritatea românilor nu știu cum ar trebui să acționeze corect într-o situație de urgență. Astfel, 54% dintre respondenți consideră că sunt neinformați privind acordarea primului ajutor în cazul unei arsuri. Totodată, o parte dintre părinți recunosc că apelează încă la leacuri din popor pentru a trata arsurile, ceea ce duce, de multe ori, la suprainfectarea plăgilor: 9% au declarat că au aplicat ulei, unt, miere sau alte produse din gospodărie, iar alți 9% că nu au aplicat nimic.

Potrivit profesorului Emanuel Ceaușu, primul ajutor în caz de arsuri trebuie să fie regula celor 10: apă la 10°, într-un unghi de 10°, timp de 10 minute. Există numeroase mituri în ceea ce privește tratamentul arsurilor, punerea sau aplicarea de substanțe grase, uleiuri, unt, creme grase care nu aduc niciun beneficiu, iar unele nu au niciun efect sau agravează, așa cum este de exemplu punerea de gheață la nivelul arsurii sau unele substanțe cum este apa oxigenată.