A fost descoperită ”celula inginer”: construiește artere noi pentru a readuce sângele la inimă după un atac de cord / Cercetarea ar putea îmbunătăți în viitor calitatea vieții și speranța de viață

În experimente, a fost descoperită o celulă prearterială ajută la formarea formarea vaselor. Aceasta ar putea deveni o țintă pentru viitoarele terapii regenerative, relatează La Reppublica.

După un infarct, se știe, celulele din zona afectată de ischemie prelungită mor, pentru că există o lipsă de oxigen. Și, mai presus de toate, există o lipsă de sânge, care circulă de-a lungul vaselor mici.

Ce se întâmplă după aceea? Uneori, miocardul se repară singur și dezvoltă în mod autonom noi vase de sânge în jurul rănii. Dar, de multe ori, acestea nu sunt suficiente.

Ar fi nevoie de adevărate „autostrăzi” ale sângelui, capabile să creeze, într-un timp scurt, căi alternative de hrănire a inimii. Pe scurt, ar fi nevoie de un inginer biolog capabil să creeze aceste noi căi care aduc hrană inimii în zona afectată de atacurile de cord.

Există acum speranța că ar putea deveni realitate datorită cercetărilor coordonate de Elena Cano, care lucrează în laboratoarele lui HolgerGerhardt și Norbert Hübner la Centrul Max Delbrück din Berlin.

Studiul, apărut în Circulation Research, a identificat celula „primordială” dedicată construirii de noi vase, clarificând astfel cum ar putea fi inițiată formarea de artere capabile să hrănească inima suferindă. Și de a limita leziunile miocardului după un infarct.

Atenția cercetătorilor s-a concentrat asupra unui anumit tip de celule, numite „prearteriale”, pentru a clarifica rolul lor de precursor al formării de noi vase. Aceste celule au un ”lider”, care ar fi tocmai acești „ingineri” invizibili. Pentru a identifica ceea ce au fost numite celule „spike”, adică celule specializate capabile să detecteze semnale de mediu pentru a ghida vasele în creștere în direcții specifice, au fost efectuate studii asupra transcriptomului unităților miocardice de la animale în diferite stări de dezvoltare.

Această cercetare a arătat că aceste celule prearteriale erau deja „dirijate” să se transforme în celule arteriale, ducând la formarea autonomă de noi vase. Nu numai atât. Studiul contrazice, de asemenea, ceea ce părea o realitate de nezdruncinat. Întotdeauna s-a crezut că noile artere se formează cu caracteristicile lor de lungime și diametru doar ca răspuns la fluidul care ar trebui să treacă prin ele. Acum se știe că nu este așa. După cum spune Cano într-o notă a centrului, „studiul arată că celulele prearteriale au deja caracteristicile arterelor înainte ca vreun lichid să treacă prin ele”.

Oamenii de știință germani, pe lângă identificarea celulelor prearteriale la animal, au reanalizat celulele individuale publicate anterior de cercetătorii din Marea Britanie din țesutul cardiac embrionar uman. Și, comparând ceea ce se întâmplă la cele două specii, au văzut că ceva similar se întâmplă și la om. Și nu numai în timpul dezvoltării organismului. Artere noi s-au format, de fapt, în țesutul embrionar uman prin același mecanism ca și leziunile provocate de atacul de cord la șoareci. Totul, datorită celulei „inginer”

”Cardiologia se ocupă de ani de zile de reducerea amplorii atacurilor de cord, obținând rezultate excelente cu angioplastia primară, o procedură capabilă să redeschidă artera coronariană responsabilă de atacul de cord”, explică Francesco Saia, de la Departamentul de cardiologie toracică al Spitalului Sant’Orsola din Bologna și președinte al Societății italiene de cardiologie intervențională – GISE.

Din păcate, numeroasele încercări de „regenerare” a mușchiului cardiac deteriorat s-au soldat cu eșecuri. În ciuda faptului că au fost identificate, izolate și cultivate în laborator celule stem (derivate embrionar și, prin urmare, „totipotente”) capabile să se diferențieze și să devină celule musculare cardiace, încercările de a le face să „prindă rădăcini” în țesutul cicatrizat al infarctului au eșuat în majoritatea cazurilor.

”Printre diversele dificultăți care trebuie depășite se numără cea de a livra aceste celule la locul potrivit, care, foarte adesea, este sărac în vase de sânge”, reia expertul. De fapt, s-a încercat și injectarea acestor celule direct în teritoriul infarctului, cu rezultate foarte dezamăgitoare.

Cercetările arată că celulele prearteriale descrise ar fi capabile să reformeze o circulație eficientă a sângelui în țesutul cicatricial al infarctului.

Cel mai probabil, această condiție nu este suficientă în sine pentru a garanta regenerarea mușchiului cardiac, dar pare a fi absolut necesară pentru a transporta orice celule „reparatoare” în interiorul țesutului însuși și pentru a asigura aportul necesar de sânge și oxigen odată ce acestea s-au dezvoltat.

Pe scurt, un pas foarte important în domeniul medicinei regenerative, care, în cazul infarctului miocardic acut, se confruntă încă cu dificultăți enorme, dar în viitor ar putea îmbunătăți calitatea vieții și speranța de viață pentru atât de mulți pacienți.