A început sezonul navelor de croazieră în Delta Dunării / Ce program au turiștii

Prima navă de croazieră fluvială cu turişti din Europa de Vest a ajuns săptămâna aceasta în Portul Tulcea, cei aproape 170 de oaspeţi din străinătate aflaţi la bordul ei vizitând deja mănăstirile din zona de terasă a judeţului, dar şi Delta Dunării. Războiul din Ucraina a modificat programul excursiilor oferite de tur-operatori, ceea ce nu a afectat impresiile turiştilor, transmite Agerpres.

Nava „Nestroy”, aflată sub pavilion Elveţia, a acostat vineri la Tulcea şi va pleca săptămâna viitoare din judeţ, după ce unii călători se vor întoarce la Bucureşti pentru a vedea Palatul Parlamentului şi pentru a se îmbarca în avioanele cu care se vor întoarce acasă, iar alţi turişti, care au vizitat deja capitala României, vor fi aduşi la Tulcea pentru a urca la bordul navei de croazieră şi pentru a vizita Delta Dunării şi mănăstirile din zona de terasă a judeţului.

„Armatorul navei este un curajos care şi-a dorit ca, în ciuda situaţiei complicate din zonă, să ajungă totuşi până la Tulcea. Asta presupune un efort logistic, dar, în ciuda acestei greutăţi, am reuşit să găsim o soluţie pentru ca nava să acosteze la Tulcea şi să ofere programe turistice în apropierea oraşului Tulcea şi la Sfântu Gheorghe. Delta este un program unic, un scop al întregii croaziere. Sunt nave care merg special la kilometrul zero (punctul de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe braţul Sfântu Gheorghe, n.red.) pentru acel moment când se face o manevră de întoarcere şi turiştii se bucură de acel moment. E o ţintă pentru turiştii care ajung pe navele de croazieră”, a declarat pentru Agerpres managerul unuia dintre cei mai mari tur-operatori ai navelor de croazieră din România, Leontin Şerbănescu.

Războiul din Ucraina a modificat programele navelor de croazieră fluvială, în ultimii ani armatorii ocolind acostările în judeţul Tulcea în favoarea celor din judeţul Brăila. Astfel, turiştii de pe navele care acostează în portul Brăila ajung în Tulcea cu autocarele, pentru a vizita ulterior Delta.

„Pentru Dobrogea, avem circa 250 de nave care ar trebui să ajungă anul acesta în zona Tulcea-Brăila. Din cauza situaţiei actuale, navele nu vor putea acosta la Tulcea şi atunci suntem nevoiţi să le propunem tur-operatorilor acostarea la Brăila, ca variantă de rezervă. Este cea mai bună variantă posibilă, astfel încât să nu afectăm programele turistice şi să le oferim pasagerilor exact ce au cumpărat”, a mai spus managerul Şerbănescu.

Tranzitul turiştilor prin Munţii Măcin reprezintă o oportunitate pentru cei mai vechi munţi din România, însă pentru impunerea unui produs turistic, ca de exemplu degustări de vinuri în cramele dobrogene, este nevoie de mai mulţi ani, potrivit aceleiaşi surse.

În ceea ce priveşte turismul de incoming în România, Leontin Şerbănescu a menţionat că fenomenul este influenţat de situaţia din Ucraina.

„La nivel naţional, turismul de incoming a supravieţuit. Acum, să spunem că suntem pe un trend ascendent. Totul e influenţat de situaţia din Ucraina. Sunt oameni temători în legătură cu ideea de a veni şi a vizita România. La fel de bine am constatat că există şi oameni care ştiu că România este o ţară sigură, că este o ţară membră a NATO şi, mai ales la bordul navelor de croazieră, oamenii nu au reticenţe şi se simt în siguranţă. Încercăm să promovăm România, deşi este foarte complicat în perioada asta, când toată lumea ne întreabă ce se întâmplă la graniţe. Nu ne-am oprit, nu ne vom opri, dar este dificil de făcut turism cu cetăţeni străini în condiţiile acestea”, a conchis managerul Leontin Şerbănescu.

Excursiile oferite în momentul de faţă turiştilor nu diferă însă de cele din perioada anterioară declanşării războiului din Ucraina.

„Am vizitat (sâmbătă – n.r.) mănăstirile Celic-Dere şi Saon care i-au bucurat foarte mult pe vizitatori prin peisaje şi viaţa monahală. Toată lumea este fericită. Acum, suntem într-un restaurant din Tulcea şi toată lumea este fericită. Supa a fost foarte bună. Ieri (vineri – n.r.), am avut o excursie în Delta Dunării. Am pornit de la Mila 35, am ajuns până aproape de graniţa cu Ucraina şi am văzut neaşteptat de multe păsări după frigul şi ninsoarea de zilele trecute. Apoi, cu vaporul am mers la Sfântu Gheorghe, iar de acolo, cu cinci bărci rapide, am făcut o excursie până la Sacalin, unde am văzut pelicani şi cormorani hrănindu-se”, a declarat Cosmin Moldovan, ghid de turism.

Turiştii de la bordul navei „Nestroy” au apreciat experienţa în Delta Dunării.

„Nu am simţit deloc că ar fi vreun pericol pentru noi în Delta Dunării. Ne-a plăcut foarte mult. A fost o experienţă foarte interesantă. Cel mai mult ne-au plăcut pelicanii pe care i-am văzut în apropiere de insula Sacalin”, a afirmat Mark, unul dintre turiştii de la bordul navei de croazieră.

Primele nave de croazieră fluvială au ajuns în Tulcea la începutul anilor 2000, numărul iniţial al acostărilor fiind nesemnificativ. Ulterior, numărul vaselor care au la bord turişti din Europa de Vest a crescut, iar în ultima parte a anilor 2010 numărul acostărilor în porturile tulcene a ajuns la peste 300, anual.

Pandemia din anul 2020 a afectat major şi acest tip de turism, numărul acostărilor reducându-se în acel an de aproape zece ori.

Războiul din Ucraina, declanşat în anul 2022, a atenuat dezvoltarea fenomenului turistic, iar turoperatorii navelor de croazieră au căutat soluţii alternative pentru cei care vor să călătorească pe Dunăre.

Potrivit lui Leontin Şerbănescu, anul trecut, în judeţele Brăila şi Tulcea au acostat circa 250 de nave de croazieră fluvială. Turiştii care se află la bordul navelor de croazieră pot alege excursii în zonele aflate în apropierea porturilor în care nava acostează, programul oferit vizitatorilor de către turoperatori fiind conceput astfel încât vizitatorii să stea cât mai puţin pe navă.

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa, după Volga, care se află în întregime în Rusia. De secole, Dunărea este considerată o importantă cale navigabilă, iar în antichitate era graniţa imperiului roman. Fluviul străbate zece ţări, iar bazinul său hidrografic se întinde în tot atâtea state.

Delta Dunării, declarată Rezervaţie a Biosferei în anul 1990, are o suprafaţă totală de 4.455 de kilometri pătraţi, 84% din aceasta regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei. Zonă umedă de importanţă internaţională, Delta Dunării este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural al UNESCO, iar în România numără circa 12.000 de persoane care locuiesc în comunităţi izolate de ape.