A murit actorul Philippe Leroy / A jucat în ”Sandokan – Tigrul Malaeziei”, celebru în România anilor 80, în rolul Yanez / Actorul avea 93 de ani

Odată cu dispariţia lui Philippe Leroy, care a murit sâmbătă seară la Roma, se stinge o legendă, un personaj autentic dincolo de marele sau micul ecran, cu aproape 200 de apariții în filme și seriale Tv , potrivit Rador Radio România.

Născut la Paris la 15 octombrie 1930 ca Philippe Leroy-Beaulieu, moștenitorul unei familii aristocratice cu șase generații de soldați și ambasadori, disprețuindu-şi titlul de marchiz, a urmat școala la iezuiții, iar la doar 17 ani s-a îmbarcat ca băiat de cabină pe o navă către America, după modelul personajelor lui Joseph Conrad. Întorcându-se acasă se înrolează în Legiunea Străină şi pleacă să lupte în Indochina și Algeria ca parașutist, chiar dacă de-abia după vârsta de 50 de ani sare pentru prima dată dintr-un avion. Se întoarce din Algeria cu gradul de căpitan și pieptul plin de medalii (două legiuni de onoare și o cruce pentru vitejie), şi pentru a nu se plictisi începe să lucreze la circ (ca dresor de cai), devine pilot de bob sau navigator pe bărci offshore. O rudă îl introduc în lumea cinematografiei, iar Jacques Becker – uluit de fizicul său, aspectul unei persoane care a văzut pericolul de aproape și cunoaște armele – îl cooptează în distribuția filmului Groapa care îi oferă un neaşteptat succes mondial.
Printre cele mai cunoscute filme ale lui Philippe Leroy se numără Șapte oameni de aur (1965), Ce noapte, băieți! (1966), Noaptea e făcută pentru… a visa (1968), Bună seara, doamnă Campbell (1968), 976 Sandokan – Tigrul Malaeziei și Nikita (1990).

„Yanez sunt eu. Este un personaj care mă bântuie. Jucându-l, am simțit că îmi retrăiesc viața. Cele șase luni pe care le-am petrecut între Malaezia și studiourile de la Bollywood au fost însă cele mai extraordinare din întreaga mea carieră. Încredințându-mi acest rol, Sollima mi-a făcut un cadou”, spunea Leroy vorbind despre rolul său din Sandokan.

Înaintând în vârstă, adevărata viaţă a lui Leroy începe să în ce mai des în afara platoului de filmare, iar după ce împlineşte 50 de ani găseşte şi găsit timpul necesar pentru a se dedica pasiunii sale pentru parașutism, reuşind ca până la 80 de ani să aibă la activ peste 2000 de sărituri. În 2011 merge în Afganistan ca observator în contingentul italian. În restul timpului, stă acasă scriind poezii, pictând, sau proiectându-și mobilierul. „Mi-am construit cinci case cu mâinile mele. În ultima – își amintea el la 90 de ani – un loc fermecător de pe Via Cassia unde locuiam împreună cu soția mea Silvia (fiica lui Enzo Tortora, mamă a doi copii, care a murit în 2022) și cu familia mea, nu există nimic din plastic, atât mobilă cât şi celelalte obiecte decorative le-am lucrat eu din lemn, bucată cu bucată, aşa cum am făcut cu viața mea…”. Cu vocea lui răgușită, fizicul sculptat ca un măslin bătrân, detașarea elegantă cu care îşi povestea viața de erou conradian, Philippe Leroy era o legendă vie.