A murit ultimul procuror de la Nürnberg: Benjamin Ferencz avea 103 de ani, era evreu născut în Maramureș și a fost avocat al victimelor Holocaustului

Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii a anunțat, sâmbătă, că a murit Benjamin Ferencz, ultimul procuror de la Nürnberg care mai era în viață. Benjamin Ferencz avea 103 de ani, era evreu născut în Maramureș și a fost avocat al victimelor Holocaustului.

Acesta este considerat un ”pionier în domeniul justiției penale internaționale și laureat al celei mai înalte distincții a muzeului, Premiul Elie Wiesel”, arată sursa citată.

Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA a adus un omagiu ”conducerii excepționale și perseverenței de care a dat dovadă” Benjamin Ferencz în urmărirea ”fermă a responsabilității și a despăgubirilor pentru victimele genocidului și ale altor crime internaționale conexe”.

În decembrie 2022, Congresul i-a acordat cea mai înaltă distincție a sa, Medalia de Aur a Congresului, pentru activitatea sa de o viață în căutarea justiției global”.

Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii:

„Urmărirea neclintită a lui Ben pentru o lume mai pașnică și mai dreaptă s-a întins pe parcursul a aproape opt decenii și a modelat pentru totdeauna modul în care răspundem la cele mai grave crime ale umanității. El a făcut istorie la Nürnberg și a continuat să facă acest lucru de-a lungul vieții sale extraordinare. A fost neobosit în angajamentul său față de memorie, istorie și justiție. A fost o onoare să-l cunoaștem și să-l avem ca donator al colecției sale pentru muzeu”, a declarat Sara J. Bloomfield, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite.

Familia lui Ferencz a emigrat în Statele Unite din Transilvania la 10 luni după nașterea sa în martie 1920. El a absolvit Facultatea de Drept de la Harvard în 1943, înainte de a servi în armata americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În cadrul unei activități care i-a marcat de neșters viața și cariera, domnul Ferencz a lucrat pentru Secția de Crime de Război a armatei americane, adunând dovezi ale ororilor comise de regimul nazist în lagărele de concentrare.

„Lagăre precum Buchenwald, Mauthausen și Dachau sunt viu imprimate în ochii minții mele. Chiar și astăzi, când închid ochii, sunt martorul unei viziuni ucigașe pe care nu o pot uita niciodată ….”

După război, la vârsta de 27 de ani, fără nicio experiență anterioară în materie de procese, domnul Ferencz a fost procuror-șef al procesului Einsatzgruppen în cadrul procedurilor ulterioare de la Nürnberg. El a obținut verdicte de vinovăție pentru toți cei 22 de inculpați, inclusiv pentru 20 de oficiali naziști găsiți vinovați pentru uciderea a peste un milion de persoane, majoritatea evrei, cu ajutorul „forțelor operative” sau Einsatzgruppen. Dedicat căutării dreptății pentru cei care au fost victime ale regimului nazist și ale colaboratorilor săi, domnul Ferencz a luptat ulterior pentru despăgubiri pentru victimele și supraviețuitorii Holocaustului, pentru returnarea bunurilor furate și pentru alte forme de restituire. Reflectând asupra impactului Holocaustului, acesta a declarat,

„Nürnbergul m-a învățat că crearea unei lumi de toleranță și compasiune va fi o sarcină lungă și dificilă. Și am învățat, de asemenea, că, dacă nu ne dedicăm dezvoltării unei legislații mondiale eficiente, aceeași mentalitate crudă care a făcut posibil Holocaustul ar putea distruge într-o zi întreaga rasă umană.”

Ca o dovadă a angajamentului său de a pune capăt războiului și de a promova justiția, domnul Ferencz a încheiat un parteneriat cu Centrul Simon-Skjodt pentru prevenirea genocidului din cadrul muzeului pentru a lansa Inițiativa Ferencz pentru justiție internațională în 2017 în 2017 pentru a continua moștenirea sa excepțională de promovare a justiției și a eforturilor de responsabilizare pentru victime și supraviețuitori.

Biografia lui Benjamin Ferencz, conform paginii sale oficiale

După ce Ben a absolvit Facultatea de Drept de la Harvard în 1943, s-a alăturat unui batalion de artilerie antiaeriană care se pregătea pentru invazia Franței. În calitate de soldat sub comanda generalului Patton, a luptat în majoritatea campaniilor majore din Europa. Pe măsură ce au fost descoperite atrocitățile naziste, a fost transferat în cadrul unei ramuri a armatei, nou create, care se ocupa de crimele de război, pentru a aduna dovezi ale brutalității naziste și pentru a-i prinde pe criminali.

A doua zi după Crăciunul din 1945, Ferencz a fost lăsat la vatră cu onoruri din armata americană cu gradul de sergent de infanterie. S-a întors la New York și s-a pregătit să practice avocatura. La scurt timp după aceea, a fost recrutat pentru procesele pentru crime de război de la Nuremberg. Procesul Tribunalului Militar Internațional împotriva feldmareșalului german Herman Goering și a altor lideri naziști era deja în desfășurare sub conducerea procurorului american Robert M. Jackson, aflat în concediu de la Curtea Supremă a SUA. Statele Unite ale Americii au decis să urmărească penal o gamă largă de criminali naziști odată ce procesul împotriva lui Goering și a acoliților săi se va încheia.

Generalul Telford Taylor a fost desemnat ca șef al avocaților pentru 12 procese ulterioare. Ferencz a fost trimis cu aproximativ cincizeci de cercetători la Berlin pentru a cerceta birourile și arhivele naziste. În mâinile lor se aflau dovezi copleșitoare ale genocidului nazist comis de către medici, avocați, judecători, generali, industriași și alte persoane germane care au jucat roluri importante în organizarea sau săvârșirea brutalităților naziste. Fără milă sau remușcări, echipele de asasini SS au ucis fiecare bărbat, femeie și copil evreu pe care au putut pune mâna. Țiganii, funcționarii comuniști și intelectualii sovietici au avut aceeași soartă. S-a calculat că peste un milion de persoane au fost omorâte în mod deliberat de aceste „grupuri de acțiune” speciale sau Einsatzgruppen.

Ferencz a devenit procuror-șef pentru Statele Unite în cazul Einsatzgruppen, pe care Associated Press l-a numit „cel mai mare proces de crimă din istorie”. Douăzeci și doi de inculpați au fost acuzați de uciderea a peste un milion de persoane. Avea doar 27 de ani. A fost primul său caz.

Toți inculpații au fost condamnați. Treisprezece au fost condamnați la moarte. Verdictul a fost salutat ca fiind un mare succes al acuzării. Obiectivul principal al lui Ferencz fusese acela de a stabili un precedent juridic care să încurajeze o lume mai umană și mai sigură în viitor.

Potrivit lui Ferencz, „Nürnbergul m-a învățat că crearea unei lumi a toleranței și compasiunii va fi o sarcină lungă și dificilă. Și am învățat, de asemenea, că, dacă nu ne dedicăm dezvoltării unei legi mondiale eficiente, aceeași mentalitate crudă care a făcut posibil Holocaustul ar putea distruge într-o zi întreaga rasă umană”.

În 1970, când Statele Unite se scufundau tot mai adânc în mlaștina Vietnamului, era firesc ca mintea lui să se îndrepte spre necesitatea unei lumi pașnice. După o deliberare atentă, Ferencz a decis că se va retrage treptat din avocatură și se va dedica studiului și scrierii despre pacea mondială.

Cartea lui Ferencz, Definirea agresiunii internaționale – Căutarea păcii mondiale, a fost publicată în 1975. I se părea că nu prea avea sens să denunțe agresiunea, terorismul și alte crime împotriva umanității dacă aceste infracțiuni nu deveneau parte a unui cod penal internațional acceptat și pus în aplicare de un tribunal internațional. Ferencz a publicat o altă istorie documentară în două volume, O Curte Penală Internațională – un pas spre pacea mondială, care se dorea a fi un instrument pe care națiunile îl puteau folosi pentru a construi o structură pentru pace.

Pe când era încă la Harvard, Ferencz studiase jurisprudența cu profesorul Roscoe Pound, unul dintre cei mai învățați juriști din lume. Rezultatele cercetărilor sale au fost consemnate într-o altă carte în două volume,Punerea în aplicare a dreptului internațional – o cale spre pacea mondială, care a fost publicată în 1983. Pentru a răspândi informația la un public mai larg, a condensat esențialul gândirii sale într-o carte de buzunar mică și ieftină, Un ghid de bun simț pentru pacea mondială, titlu influențat de marele patriot Tom Paine, al cărui pamflet Common Sense a inspirat Revoluția Americană.

În 1988, Ferencz a scris Planethood împreună cu Ken Keyes, Jr. pentru a oferi pași practici pe care cetățeanul de rând să îi facă pentru a contribui la stabilirea dreptului internațional și pentru a îndemna la reforma ONU. Primind aprecieri critice din partea cititorilor săi, cu peste 450.000 de exemplare tipărite și servind ca o „Cheie pentru supraviețuire și prosperitate” ieftină și ușor de citit.

Odată cu venirea anilor ’90 și sfârșitul Războiului Rece, comunitatea internațională s-a dovedit în sfârșit pregătită să discute serios despre posibilitatea înființării unui tribunal penal internațional, iar Ferencz a rămas o voce a optimismului. Atunci când Statutul de la Roma a fost afirmat prin vot în 1998, Ferencz s-a adresat Conferinței afirmând că „o curte penală internațională – veriga lipsă în ordinea juridică mondială – este la îndemâna noastră”. De la Roma încoace, Ferencz a participat activ la sesiunile Comisiei pregătitoare pentru CPI, monitorizând și punând la dispoziție expertiza sa cu privire la eforturile actuale de definire a agresiunii. Ferencz a continuat să mobilizeze sprijin pentru CPI, să se confrunte cu experții din mass-media și să informeze o presă adesea dezinformată cu privire la CPI.