Abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care a fost condamnat Dragnea, va fi redefinit. PSD propune prag de 200.000 de euro

Codul penal urmează să intre săptămâna viitoare în dezbaterea comisiei speciale condusă de deputatul PSD Florin Iordache, au declarat pentru G4Media.ro surse parlamentare.

Cel mai important articol care urmează să fie modificat este cel care incriminează abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat joi, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

PSD a propus cea mai radicală revizuire a acestei infracțiuni: impunerea unui prag de 200.000 de euro și scăderea limitelor pedepsei, de la 2 la 7 ani cât este în prezent, la 1 – 5 ani. Prejudiciul calculat de procurori în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat joi este de 108.000 lei.

În cazul impunerii unui prag mai mare de 108.000 lei pentru abuzul în serviciu, Liviu Dragnea scapă automat de acuzați și, implicit, și de condamnarea de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, deoarece va beneficia de legea penală mai favorabilă.

Astfel, în amendamentul depus de parlamentarii PSD la articolul 297 din Codul penal, cel care definește abuzul în serviciu, se propune ca termenul „defectuos” să fie înlocuit cu formula „prin încălcarea legii”, iar „prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” să devină „prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice”. De asemenea, limitele pedepsei sunt modificate, durata acesteia putând fi de la 1 la 5 ani.

Forma în vigoare a articolului 297 din Codul penal referitor la abuzul în serviciu (nu există prag):

• „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Argumentul parlamentarilor PSD este că „aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapte este săvârşită într-o formă gravă şi anume fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro”.

Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, susţine că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale articolului privind abuzul în serviciu.

Astfel, Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, fără a propune vreun prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. De asemenea, Parchetul General propune menţinerea pedepsei actuale, închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) propune un prag pentru ca abuzul în serviciu să fie infracţiune, al cărui cuantum să fie de minimum zece salarii minime pe economie.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau persoane juridice echivalentă cu minim 10 salarii minime pe economie ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, vătămare care are sau poate avea consecinţe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave”, prevede propunerea UNJR. În schimb, Uniunea propune menţinerea pedepsei actuale, şi anume închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

În schimb, Asociaţia Procurorilor din România (APR) nu a venit cu o propunere concretă. ”Apreciem că modificarea textului de lege în concordanţă cu dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale poate fi efectuată după un prealabil studiu al cazuisticii interne, precum şi un studiu comparativ privind reglementarea unor atare situaţii în celelalte state ale Uniunii Europene, demers necesar pentru a pune în acord dispoziţiile art,. 297 Cod penal nu numai cu documentele organismelor internaţionale ci şi cu legea penală în materie pe teritoriul Uniunii Europene”, a transmis APR.

Şi unele dintre partidele politice au transmis propriile variante asupra abuzului în serviciu.

UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi scăderea limitelor pedepsei cu închisoarea de la 2 la 7 ani cât este în prezent, la 6 luni – 3 ani.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ”cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 100.000 lei, ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3  ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR transmisă comisiei parlamentare.

La rândul lor, cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunere. USR a venit şi cu o variantă subsidiară în care propune un prag valoric de 1.000 de lei.

Liberalii militează şi ei împotriva impunerii unui prag valoric la abuzul în serviciu.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, încălcându-şi obligaţiile de serviciu reglementate prin lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, sau care nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea legii, ordonanţei sau ordonanţei de urgenţă, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, se arată în propunerea PNL

De asemenea, şi PMP-ul a depus un amendament care nu vizează introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice  sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunerea PMP.