Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit și tratat. Dr. Mădălina Luca, MedLife: „Recunoașterea rapidă a simptomelor face diferența dintre viață și dizabilitate”

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), una din trei persoane va suferi de-a lungul vieții de o patologie neurologică, aceasta devenind astfel sursa nr. 1 de dizabilitate la nivel mondial. Afecțiunile neurologice variază de la demențe și alte boli neurodegenerative, la AVC-uri și probleme ale sistemului nervos periferic.

„Timpul este creier” (time is brain) e una dintre formulele cele mai cunoscute de medicii neurologi – în fiecare zi văd cum se manifestă în viața pacienților lor. Și Dr. Mădălina Luca, medic specialist neurolog la Hyperclinicile MedLife Floreasca și MedLife Favorit, a văzut efectul timpului asupra pacienților – atât asupra pacienților cu AVC care veneau în gardă în timpul rezidențiatului la Spitalul Județean Mureș, cât și asupra celor post-AVC, care îi intră acum în cabinet.

E nevoie de mult mai multă educație în rândul populației, insistă dr. Luca. De exemplu, ar trebui sunat la 112 după primul simptom al unui posibil AVC, pentru că afectarea – sau recuperarea – ulterioară depind de cât de repede ajunge pacientul la un spital unde poate fi efectuată o tromboliză sau trombectomie, proceduri salvatoare de viață și de calitate a vieții.

AVC-ul este de două feluri, explică dr. Luca: ischemic (când se blochează un vas de sânge în creier) sau hemoragic (când unul se rupe și invadează țesutul cerebral). Simptomele variază, dar sunt destul de ușor de recunoscut: slăbiciune care se instalează brusc pe o parte a corpului (nu mai poți să faci o mișcare pe care o făceai normal înainte, fie că e vorba de a ține în mână o cană, fie de a ridica 5 kg), tulburări de echilibru, de sensibilitate la nivelul feței, pe aceeași parte cu membrele afectate („ne cade colțul gurii”, amorțeală, percepție greșită a unui stimul – te gâdil, dar tu simți furnicături), până la pierderea conștienței sau debutul unei crize epileptice.

„Ca aparținător, e suficient să apară un singur simptom”, spune dr. Luca, „și sun imediat la salvare. Aceste simptome nu trec de la sine”.

Tromboliza este un tratament intravenos care trebuie administrat în 4,5 ore de la debutul simptomelor, după o evaluare riguroasă, și care ar trebui să se efectueze în toate spitalele județene, iar trombectomia este o procedura intervențională prin care cheagul de sânge este efectiv scos, trebuie făcută în maximum 6 ore, dar care e disponibilă numai în anumite spitale, mai puține decât cele unde se face tromboliza. Cu atât mai mult e esențial să sunăm imediat ambulanța, pentru a ne crește șansele să ajungem la un astfel de centru.

„De multe ori au loc evoluții frumoase”, spune dr. Luca, ea însăși a văzut simptome regresând încă din timpul efectuării tratamentului intravenos. Iar recuperarea ulterioară (kineto- și/sau fizioterapie) este esențială pentru ca sechelele să fie cât mai mici – cele mai frecvente fiind deficitul motor sau forța musculară scăzută.

„Creierul este cea mai complexă structură biologică, iar neurologia îl disecă, de la cum ne mișcăm și gândim, la emoții și percepții”, afirmă medicul Mădălina Luca. Deși i s-a părut o specialitate intimidantă la început, a ales-o în anul V de facultate, pentru că a vrut să facă o diferență reală în viața oamenilor, să îi ajute să recupereze o energie pierdută în ciclul suferinței. În plus, atenția la detalii de care neurologia are prin excelență nevoie s-a potrivit cu profilul personalității ei.

Sunt, de exemplu, pacienți care au venit în cabinet din cauza unor tulburări de memorie, dar la care ea a observat și niște tulburări motorii, numite fruste, pe care ei nu le remarcau, și s-a dovedit că pacienții aceia aveau o tumoră cerebrală.

O a doua categorie importantă de pacienți pe care îi are, după cei cu AVC, sunt cei cu epilepsie, ale căror crize se manifestă prin pierderea stării de conștiență, halucinații auditive, vizuale sau automatisme linguale. La adulți este mai ușor de ținut sub control, explică dr. Luca, atâta timp cât își iau tratamentul, pe când la copii e mai greu.

Pe de altă parte, epilepsia poate apărea la vârstă adultă după o traumă craniană sau un AVC hemoragic, dar și din cauza alcoolului – prin consum sau sevraj. „Alcoolul afectează nu doar sistemul cardiovascular și digestiv, ci determină și atrofierea rapidă a creierului și afectarea sistemului nervos periferic – de exemplu, prin apariția polineuropatiilor (n.r. furnicături, amorțeli, senzația de cald-rece)”, avertizează dr. Luca.

Foarte frecvente sunt și bolile neurodegenerative: parkinsonismul, demențele, care se manifestă, printre altele, prin degradarea treptată a funcției cognitive, lucru observat în primul rând de familia pacientului.

„La demențe, prima afectată este memoria de scurtă durată, dar nu cădeți în capcană”, spune medicul. „Am avut pacienți tineri care, după surmenaj sau depresie, aveau asemenea tulburări și primul gând a fost că au demență, dar în demența tipică, deficitul cognitiv e evident, apar și tulburări de comportament și dezorientarea, nu mai recunosc persoane cunoscute și nu mai reușesc să desfășoare activități pe care înainte le făceau ușor”. Există, într-adevăr, și demențe precoce, care apar la tineri, dar cel mai des apar la peste 70 de ani.

În rândul tinerilor, dr. Luca vede frecvent cefaleea de tip tensional și durerile de spate date de comprimarea nervilor (hernia de disc), din cauza statului prelungi la birou, posturii incorecte sau a efortului fizic prost făcut: „Sportul efectuat corect e foarte important pentru funcția cognitivă”, spune medicul, „pentru că se vascularizează – se oxigenează – mai bine creierul”.  În plus, e esențial pentru un sistem cardiovascular sănătos, iar dacă acest e sănătos, și restul organismului ar trebui să fie.

Printre pacienții care au marcat-o, dr. Luca își amintește un tânăr care acuza că îi amorțesc picioarele, și care știa că sora lui avea deja o polineuropatie ereditară. Analizele au arătat că avea și el, dar nu aceeași formă ca sora sa. „A trebuit să ne documentăm împreună pentru a determina ce formă de boală genetică avea el”, spune medicul. „Până la urmă am aflat și acum face tratament suportiv și kinetoterapie. Deși nu e tratabilă, faptul că știe ce are i-a schimbat pacientului perspectiva asupra vieții.”

Este doar unul dintre exemplele care i-a întărit convingerea că medicina poate îmbina știința cu empatia și rațiunea cu compasiunea, în atingerea echilibrului esențial în înțelegerea ființei umane. Pentru că un medic bun, dincolo de cunoștințe, abilități, empatie, ar trebui să dovedească și o anumită reziliență psihologică și să înțeleagă că omul din fața lui are o viață proprie, cu emoții, trăiri și îngrijorări, și că medicul ar trebui să îl încurajeze și să-i fie alături.

***

Acest articol este susținut de către MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/.