„Aceasta este prima estimare cu adevărat fiabilă a vârstei unei clone” / Cea mai veche plantă marină cunoscută, cu o vârstă de peste 1.400 de ani, descoperită în Finlanda

Cea mai veche iarbă-de-mare cunoscută până în prezent, cu vârsta de 1.403 de ani, a fost descoperită în Finlanda cu ajutorul unei noi metode de determinare a vârstei plantelor marine, a declarat pentru AFP cercetătorul care a condus studiul, transmite Agerpres.

Măsurând, de-a lungul timpului, numărul de mutaţii genetice de pe pajiştile subacvatice – care se reproduc clonându-se la infinit -, o echipă de cercetători din Kiel şi Oldenburg (Germania), dar şi din Londra (Marea Britanie) şi Davis (California, SUA), a reuşit să determine vârsta strămoşului acestor plante, cu o precizie fără precedent.

„Aceasta este prima estimare cu adevărat fiabilă a vârstei unei clone”, a explicat pentru AFP Thorsten Reusch, cercetătorul care a condus studiul publicat în luna iunie în jurnalul ştiinţific Nature Ecology & Evolution.

Folosind metoda „ceasului genetic”, cercetătorii au studiat 20 de populaţii de Zostera marina din întreaga lume înainte de a descoperi, în apele costiere finlandeze din Marea Baltică, cea mai veche iarbă-de-mare cunoscută până în prezent, în vârstă de 1.403 de ani.

Determinarea vârstei plantelor oferă informaţii revelatoare despre funcţionarea ecosistemelor şi proceselor de îmbătrânire din lumea naturală, potrivit cercetătorului.

„Este interesant să înţelegem modul în care (plantele) evită simptomele îmbătrânirii de-a lungul a mii de ani (…) Ne-ar putea chiar oferi indicii referitoare la modul în care putem să gestionăm îmbătrânirea la oameni”, a notat Reusch, ecolog marin şi biolog evoluţionist la Centrul Geomar din Kiel.

După estimările specialistului, în viitor ar putea fi descoperite plante acvatice chiar mai vechi, „de 10.000 de ani sau mai mult”, folosind această nouă metodă.

Reproducându-se prin flori, seminţe şi rizomi în sedimente, populaţiile de iarbă-de-mare oferă medii marine importante pentru alte organisme şi stochează dioxid de carbon în tulpinile şi rădăcinile lor.

Este „cel mai valoros ecosistem din Marea Baltică”, a subliniat Thorsten Reusch.

În pofida rezistenţei şi a vârstei uluitoare, iarba-de-mare este o specie pe cale de dispariţie în Marea Baltică, ale cărei ape de mică adâncime şi salmastre sunt înconjurate de Germania, Polonia, Finlanda, Suedia, ţările Baltice şi Rusia.

Poluarea cu nutrienţi proveniţi din industrii precum agricultura şi silvicultura, asociată cu o creştere a temperaturii mării din cauza schimbărilor climatice, ameninţă populaţiile iarbă-de-mare.

„În vestul Mării Baltice, unde lucrez, iarba-de-mare a dispărut în proporţie de aproximativ 60% în ultimii 100 de ani”, a spus Reusch.