Aceeași instanță, procese similare, verdicte diferite. Procesele lui Dan Șova, Horia Simu și Șerban Pop se rejudecă de la zero, dar în cazul lui Constantin Niță a fost sesizată Curtea de Justiție a UE
Un complet de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a decis rejudecarea de la zero a procesului în care fostul șef al Fiscului, Șerban Pop, și omul de afaceri, Horia Simu, au fost condamnați pentru corupție. În acest caz, Simu primise 4 ani de închisoare cu executare, iar Pop 5 ani de închisoare tot cu executare. Pe modelul Șova, condamnările definitive ale celor doi au fost suspendate în urma deciziei Curții Constituționale care a stabilit nelegalitatea completurilor de 5 judecători, iar acum rejudecarea de la zero se bazează pe decizia CCR privind completurile de 3 judecători.
În aceeași zi, într-un alt caz similar, un alt complet de judecători de la ICCJ a hotărât să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este vorba despre procesul de corupție al lui Constantin Niță, și el beneficiar a deciziei CCR pe tema completurilor de 5. Magistrații vor adresa trei întrebări CJUE.
Care sunt întrebările:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupție soluționate într-o perioadă determinată și care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanței supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deși recunoaște specializarea judecătorilor care le-au compus?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național ?
Până la un răspuns al Curții de Justiție a Uniunii Europene, procesul fostului ministru se suspendă.
Foto: Pixabay
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
11 comentarii