G4Media.ro

Acord al liderilor UE asupra legii europene privind clima / Emisiile nete…

Sursa foto: © European Union 2021 - Source: EP / fotograf: Thierry Roge

Acord al liderilor UE asupra legii europene privind clima / Emisiile nete de gaze cu efect de seră vor fi reduse cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns la un acord pentru adoptarea obiectivului de reducere cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990 și față de obiectivul anterior de reducere cu 40%, a anunțat miercuri Comisia pentru Mediu (ENVI).

Acordul pe marginea noii legi UE privind clima a fost convenit marți noaptea, la a șasea rundă de negocieri, cu două zile înainte ca președintele SUA, Joe Biden, să găzduiască un Summit pe tema schimbările climatice.

Noua lege transformă promisiunile politice, potrivit cărora Uniunea Europeană va deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, într-o obligație și oferă cetățenilor și întreprinderilor europene certitudinea juridică și predictibilitatea de care au nevoie pentru a planifica tranziția la neutralitatea climatică, precizează ENVI.

Având în vedere importanța avizelor științifice independente, va fi creat un organism științific independent pentru a monitoriza progresele, așa cum a sugerat Parlamentul. Consiliul consultativ va fi format din 15 experți științifici numiți pentru un mandat de patru ani.

„După o lungă noapte de negocieri, sunt mândră că acum avem în sfârșit o lege climatică (…) Acum, UE trebuie să reducă emisiile mai mult în următorul deceniu decât în ​​ultimele trei decenii reunite ”, a declarat raportorul Parlamentului, Jytte Guteland (S&D).

Comisia Europeană a salutat acordul provizoriu dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la legea europeană privind clima, unul dintre elementele cheie ale Acordului verde european.

„Sunt încântată că am ajuns la un acord cu privire la acest element central al Acordului Verde European. Angajamentul nostru politic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 este acum și un angajament legal”, a declara șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat de presă.

Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al CE pentru acordul european a adăugat s-a ajuns „la un acord ambițios”.

„Legea climei va modela redresarea verde a UE și va asigura o tranziție verde echitabilă din punct de vedere social (…) Atunci când liderii mondiali se vor reuni cu ocazia Zilei Pământului, UE va prezenta aceste vești îmbucurătoare, care sperăm să fie o sursă de inspirație pentru partenerii noștri internaționali”, a declarat Timmermans.

Acordul consolidează cadrul european pentru acțiunile în domeniul climei prin introducerea următoarelor elemente:

  • un obiectiv climatic ambițios pentru 2030 de reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor nete comparativ cu 1990, precizând contribuția reducerilor și a absorbțiilor de emisii;
  • recunoașterea necesității de a consolida absorbantul de carbon al UE printr-un regulament mai ambițios privind LULUCF, pentru care Comisia va face propuneri în iunie 2021;
  • un proces pentru definirea unui obiectiv climatic pentru 2040, ținând seama de bugetul orientativ pentru emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, care urmează să fie publicat de Comisie;
  • un angajament privind emisiile negative după 2050;
  • înființarea Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, care va oferi avize științifice independente;
    dispoziții mai stricte privind adaptarea la schimbările climatice;
  • o coerență puternică între politicile Uniunii și obiectivul neutralității climatice;
  • un angajament de a iniția dialogul cu diverse sectoare pentru a pregăti foi de parcurs sectoriale menite să traseze calea către neutralitatea climatică în diferite domenii ale economiei.

Ce urmează:

Acordul va fi transmis Comisiei și ENVI și plenului Parlamentului European pentru aprobare, precum și Consiliului.
Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare în Jurnalul Oficial.

Sursa foto: © European Union 2021 – Source: EP / fotograf: Thierry Roge

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

12 comentarii

  1. Cum vor fi atinse aceste target-uri?
    Prin importuri si de-industrializare.
    Daca nu vom cumpara suficiente turisme electrice, ca sa compenseze pentru amprenta de carbon a camioanelor pentru care nu avem solutii tehnice fezabile, scalabile sau cost effective, fie vom plati penalitati fie vom fi obligati sa inchidem fabricile de beton si otelariile.
    Din ce vom trai apoi, daca pretul ridicat al energiei electrice si instabilitatea unei retele bazate exclusiv pe energie verde alunga industria?
    Din imprumuturi, bancile germane au destui bani, grecii pot sa confirme.

    • „Cimentul poluează mai mult decât toate camioanele din lume”, cautati articolul pentru a intelege de ce.
      Cum ne va afecta economic reducerea productiei de ciment pe teritoriul Ro?
      ArcelorMittal, cu tot CO2-ul eliberat in atmosfera, acum un deceniu avea 5% din PIB-ul tarii, nu exista date recente dar fiecare procent din PIB e important.

    • Camioanele pot merge foarte bine cu energie electrica. Autobuzele la fel. Deja daca aduni toate costurile un autobuz electric e rentabil fata de unul clasic, si e coada la cumpararea de autobuze electrice, producatorii deja nu fac fata.

      La camioane e mai complicat intr-adevar, datorita autonomiei limitate in general la cateva sute de kilometri, recordul de autonomie fiind pana acum 760km. Dar pentru rute scurte, nu e o problema. Si chiar si pentru rute lungi, se poate schimba capul tractor cu unul complet incarcat, pe traseu, daca e critic sa nu faci pauze lungi de incarcare pentru un anumit transport.

      Problema e ca cererea de panouri solare si acumulatori inca depaseste cu mult oferta. Tot ce se produce se cumpara imediat si se pune in productie. Asta e limitarea reducerii dependentei de combustibili fosili.

      Si reteaua electrica va fi foarte stabila cand vor fi suficiente centre de stocare cu baterii. De fapt si autoturismul din garaj va putea contribui la stabilizare, incarcandu-si bateriile cand e un surplus de energie in retea, si alimentand reteaua in caz de deficit.

      Iar stabilitatea retelelor clasice s-a vazut in Texas iarna asta, cand au inghetat tevile de alimentare cu gaz ale centralelor electrice clasice, pentru ca Texasul e mai cu mot, si nu a respectat standardele de izolare termica a instalatiilor, ca alte state.

      Cert este ca recuperarea investitiei in niste panouri solare dureaza doar cativa ani, si pe urma ai energie gratis, fara poluare, cel putin cateva zeci de ani, daca nu mai mult. Nu vad ce ar putea concura cu asta.

  2. Skania, hyundai si nikola one au scos deja camioane pe hidrogen care sunt mai eco decat masinile electrice. Urmeaza toyota si niste chinezi in curand iar pretul energiei electrice este in scadere de cativa ani pentru ca se investeste masiv. Ca sa-ti dau in exemplu, peste jumatate din energia consumata in Romania este produsa de parcurile eoliene. Stiu o sa spui ca si cererea a crescut. E adevarat dar avand in vedere ca Romania nu produce nici 5% din potentialul ei pe energie verde cred ca e lesne de inteles ca daca se investeste ca si pana acum, pretul energiei se poate duce doar in jos.

    • Atata timp cat eu platesc pretul la energia casnica produs de eoliene(de fapt o mare inselatorie) la fel ca ala produs de centrale chiar nu ma intereseaza acordul UE.
      Populatia saraca va avea de suferit platind un pret mare pentru mtinationale indiferent de ce energie plateste asa ca mai usor cu heirupismul asta ecomarxist.

    • @Bat un cui, batii campii si dezinformezi
      Date exacte extrase de pe site-ul transelectrica pentru perioada 20-ianuarie-21 aprilie:
      (Noteaza ca aceasta este o perioada in care bate vantul mai mult decat vara)
      -eolian: 11.6% din productie
      -carbune: 18.1% din productie
      -fotovoltaic 1.8% ( cele mai multe parcuri nu sunt conectate la Transelectrica, productia iarna oricum nu este mare dar nu te astepta la minuni vara)
      -importuri (deficit) : 2% raportat la productie

    • Referitor la camioanele pe hidrogen, aceea este solutia.
      Acum apare intrebarea, daca vom fi nevoiti sa construim infrastructura pe hidrogen pentru camioane, autobuze, utilitare si masini agricole, nu cumva ar trebui sa renuntam la subventia pentru masini electrice pe baterii si sa directionam banii in infrastructura pe hidrogen?

    • Si ca sa fim intelesi, vorbeam de consum, nu de productie. Romania exporta energie. Pentru productie datele actualizate le gasesti aici https://www.anre.ro/ro/energie-electrica/rapoarte/puterea-instalata-in-capacitatiile-de-productie-energie-electrica

    • @mea culpa, ma refeream la energie regenelabila totala, dar consum si nu productie

    • Acel raport „peste-jumatate-din-productia-de-energie-a-tarii-provine-din-surse-regenerabile-luni-dimineata-romania-exporta-masiv-electricitate”
      reflecta o situatie temporara, ceva ce s-a intamplat odata pret de cateva ore.
      Daca ne uitam le datele statistice, este fix pe dos, ponderea eolianului , media temporala pe ultimele 3 luni (cele mai productive pentru eolian) a fost de 11.6%.
      Importurile au depasit exporturile. Pe ultimele 3 luni diferenta esste echivalentul a 2% din productie, asa cum am scris mai sus.
      Hai sa facem referire la valori medii si sa nu incercam sa inducem in eroare cu niste recorduri care au durat cateva minute sau ore. Nu degeaba se foloseste factorul de capacitate pentru a evalua cat de disponibila este energia produsa de un generator.
      Eolianul on shore, la fel ca fi fotovoltaicul, sta extrem de prost la factorul de capacitate. Ceva mai performant este eolianul off-shore dar noi inca nu avem ferme off-shore.

  3. țările UE au ratat elegant toate țintele de până acum (Kyoto, Paris), a răspuns cineva de asta? Nu, pt. Ca scadență e suficient de îndepărtată încât cei ce și-au luat angajamente sa nu mai fie o in functii la ora ei.
    la fel si aici – o mai fi Ursula comisar șef în 2030?
    Nice, suna ca planurile comuniste pt. Anul 2000. In conditiile acestea poti promite si luna de pe cer până în 2100, ca oricum nu vei mai putea raspunde de neindeplinirea obiectivului sau de dezastrul economic provocat de eforturile pt. asta.