Acord de start pentru o cale ferată de 160 km/h pe ruta Cluj-Oradea-Ungaria. Proiectul, în valoare de 7,3 miliarde de lei, fonduri europene, ar urma să fie finalizat în 2024

Ministerul transporturilor și autoritățile locale și județene din Cluj și Bihor au semnat vineri, 14 februarie, un acord prin care se angajează să avizeze cu maximă rapiditate toate lucrările pe care le presupune electrificarea și reabilitarea căii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului (granița cu Ungaria), un proiect estimat la  7,3 miliarde de lei.

Acordul a fost semnat după o ședință tehnică desfășurată la Prefectura Cluj, la care au participat ministrul transporturilor, Lucian Bode, primarul de Cluj-Napoca, Emil Boc, cel al Oradei, Ilie Bolojan, directori din cadrul CFR și ai Companiei de Autostrăzi. Potrivit ministrului Bode, acordul semnat este unul care obligă toate părțile interesate să se încadreze în termenele pe care și le-au asumat.

Este vorba despre un proiect care prevede reabilitarea liniei de cale ferată pe 166 de kilometri și electrificarea pe 160 de kilometri. Obiectivul este să asigure conectivitatea regiunii de nord-vest a României cu Vestul Europei și să scadă presiunea pe punctul de trecere al frontierei de la Curtici, singurul electrificat de la granița de Vest.

La finalul lucrărilor, se va putea circula pe această rută cu o viteză de până la 160 de kilometri la oră, a arătat directorul CFR SA, Marius Chiper într-o prezentare a proiectului. „Am reușit să finalizăm studiul de fezabilitate, asta e important, altfel nu aveam ce căuta aici”, a spus acesta.

Tronsonul este împărțit în patru secțiuni, Cluj-Aghireșu, Aghireșu-Poieni, Poieni-Aleșd și Aleșd-Episcopia Bihorului, fiecare urmând să fie licitat separat

Termenele

Investiția este de 7,3 miliarde de lei fără TVA. Termenele stabilite mai departe sunt: martie 2020 – anunțul licitației, mai 2020 – depunerea ofertelor, septembrie 2020 – semnarea contractului, octombrie 2020-martie 2021, proiectarea și aprilie-mai 2021, începerea lucrărilor, a spus ministrul Bode.

Din momentul începerii lucrărilor, constructorii vor avea 42 de luni (trei ani și jumătate) să execute lucrarea. Prin urmare, dacă totul ar merge șnur, la sfârșitul lui 2024, s-ar putea circula pe ruta Cluj-graniță cu 160 km pe oră.

Ministrul a spus că mizează pe aceste termene datorită unor măsuri recente care ar trebui să ducă la o creștere a vitezei cu care se desfășoară atribuirea contractelor directe. Banii ar urma să provină din alocarea financiară europeană 2014-2020, 500 de milioane de euro, iar restul din următoarea alocare.

Concomitent, regiunea ar urma să fie conectată prin același tip de cale ferată la magistrala de pe coridorul IV Pan European, care străbate România pe ruta Curtici (lângă Arad) – Constanța. Conexiunea va fi pe ruta Cluj-Napoca – Coșlariu (lângă Teiuș).

Astfel, ar deveni pe deplin funcțional al doilea punct feroviar electrificat de trecere a frontierei, după cel de la Curtici. „Este foarte important să legăm Aradul, Oradea, Episcopia Bihor și Clujul la magistrală pentru a decongestiona Curtici, pe unde trec 1200 de trenuri de marfă. Stau zeci de ore și așteaptă să treacă în Ungaria. Episcopia Bihor va fi a doua poartă de ieșire feroviară. Am avut discuții și cu marii producători de automobile, Ford și Renault, în acest sens”, a spus Lucian Bode,

Nu e calea ferată rapidă Cluj-Budapesta

Atenție, nu este vorba de calea ferată rapidă Budapesta-Cluj, anunțată și dorită de Ungaria. „România trebuie să se concentreze pe propriile obiective, așa cum sunt stabilite în masterplanul de transport, proiecte pentru care există finanțare europeană. Ne focusăm pe ce ne-am angajat”, a explicat ministrul.

Or, masterplanul prevede doar reabilitarea și electrificarea liniei ferate, pentru a permite viteze de până la 160 km/h.
Proiectul presupune și modernizarea a 11 stații de cale ferată, 11 halte și 21 de puncte de oprire. Printre ele, o stație nouă va fi ridicată la Episcopia Bihorului, iar cele din Cluj-Napoca și Oradea vor fi aduse în secolul XXI.

La nivelul municipiului Cluj-Napoca, proiectul prevede realizarea unui pasaj de dimensiuni impresionante pe Tăietura Turcului, o zonă cu permanente blocaje de trafic rutier, din cauza barierei feroviare.

„Este și un proiect care se pliază pe întreaga strategie verde a Uniunii Europeană, deoarece este o investiție care dezvoltă mobilitatea sustenabilă”, a încheiat primarul de Cluj-Napoca, Emil Boc.

Explicație Foto: Primarul de Cluj-Napoca, Emil Boc, prefectul de Cluj, Mircea Abrudean, ministrul transporturilor, Lucian Bode și primarul de Oradea, Ilie Bolojan (de la stânga la dreapta), în timpul conferinței de presă în care au anunțat demararea proiectului | Foto: Bogdan Stanciu