Acord „istoric” între Etiopia și Somaliland pentru accesul etiopian la mare

Etiopia și Somaliland au semnat un acord „istoric” care permite Etiopiei accesul la mare printr-un port situat pe teritoriul acestei regiuni separatiste din Somalia, au anunțat luni autoritățile de la Addis Abeba, potrivit Le Figaro.

Acordul „va deschide calea pentru realizarea aspirației Etiopiei de a-și securiza accesul la mare și de a-și diversifica accesul la porturile maritime”, a explicat un comunicat al biroului premierului etiopian Abiy Ahmed pe X.

Protocolul de acord „istoric” între Etiopia și Somaliland a fost semnat la Addis Abeba de Abiy Ahmed și de liderul regiunii separatiste, Muse Bihi Abdi, a adăugat biroul premierului etiopian. Acesta permite Etiopiei să achiziționeze o parte nespecificată din portul Berbera, la Marea Roșie, la câteva luni după declarațiile lui Abiy Ahmed potrivit cărora țara sa ar trebui să își consolideze dreptul de acces la această mare, ceea ce a provocat îngrijorare în regiune.

Berbera este un port african situat pe coasta sudică a Golfului Aden, la intrarea în Marea Roșie, care duce la Canalul Suez. Redwan Hussein, consilierul pe probleme de securitate națională al lui Abiy Ahmed, a sugerat, de asemenea, pe X, că Etiopia ar avea acces la o bază militară închiriată la Marea Roșie.

„Un pas înainte în direcția bună pentru această generație și pentru generațiile viitoare”, a scris el pe X, fără a preciza când va intra în vigoare acordul.

Etiopia, a doua cea mai populată țară din Africa, s-a trezit fără acces propriu la mare atunci când și-a obținut independența față de Eritreea în 1993, în urma unui lung conflict. Ea s-a bucurat de acces la un port eritreean până când cele două țări au intrat în război în 1998-2000, iar de atunci Etiopia și-a canalizat cea mai mare parte a comerțului prin Djibouti.

Addis Abeba achiziționase deja 19% din portul Berbera în 2018, potrivit DP World, o companie care gestionează operațiunile din acest port din Somaliland. Addis Abeba deține 51% din port, iar Somalilandul deține restul de 30%. Fost teritoriu britanic, Somaliland și-a declarat unilateral independența față de Somalia în 1991, într-o perioadă în care această țară se scufunda în haosul din care încă nu a ieșit. Deși dispune de propriile instituții și monedă, Somaliland, care are o populație de 4,5 milioane de locuitori, nu și-a văzut niciodată independența recunoscută de comunitatea internațională.

„Îngrijorare serioasă pentru Somalia”

Somalia va organiza o reuniune de urgență marți, a doua zi după anunțarea acordului dintre Etiopia și Somaliland. În replică, guvernul somalez „va convoca marți o reuniune de urgență pentru a discuta și a lua decizii cu privire la acordul la care au ajuns administrația Somaliland (regiunea de nord a țării) și Etiopia”, a anunțat televiziunea de stat somaleză SNTV pe X. Nu a existat nicio reacție imediată din partea președintelui Hassan Sheikh Mohamoud, dar predecesorul său Mohammed Abdullahi Mohamed, cunoscut sub numele de „Farmajo”, a declarat la X că aceasta este o „preocupare serioasă pentru Somalia și pentru întreaga Africă”.

„Acțiunile guvernului etiopian de astăzi constituie un dispreț flagrant față de normele și cadrele juridice internaționale, reprezentând o încălcare flagrantă a suveranității teritoriale somaleze”, a criticat luni pe X reprezentantul special al președintelui somalez pentru Somaliland, Abdikarim Hussein Guled, denunțând totodată un „act unilateral (care) pune în pericol stabilitatea regională”.