Actualul blocaj al guvernului federal a devenit cel mai lung din istoria SUA. Costurile mari ale confruntării dintre Trump și democrați

Blocajul parțial al administrației federale americane, creat de disputa dintre preşedintele Donald Trump şi democrații din Congres cu privire la buget şi la finanţarea construirii unui zid la frontiera cu Mexic, a devenit cel mai lung din istoria Statelor Unite, intrând sâmbătă în cea de-a 22 zi.

Actualul shutdown a doborât astfel recordul celui de 21 de zile din 1995-1996, din timpul președinției democratului Bill Clinton, declanșat în urma unei dispute cu republicanii privind taxele.

Confruntarea dintre Trump și liderii democrații privind banii pentru construirea zidului la granița de sud a Statelor Unite a dus la paralizarea a circa un sfert din instituţiile guvernamentale și la suspendarea salariilor pentru mai mult de 800 de mii de angajaţi federali. Nimeni nu știe cu exactitate cât va dura această situație, mai ales că liderul de la Casa Albă și democrații continuă să se mențină fiecare pe poziții, refuzând cu obstinație să accepte solicitările celeilalte tabere. Aceasta în contextul în care, afirmă analiștii, blocarea pentru încă două săptămâni a administrației federale va face ca factura totală a închiderii guvernului să se ridice la 6 miliarde de dolari, mai mult decât cele 5.7 miliarde de dolari solicitate de Trump pentru zidul între SUA și Mexic.

Administrația federală a intrat sâmbătă în cea de-a patra săptămână de blocaj parțial, din cauză că democrații din Congresul de la Washington şi Casa Albă nu reușesc să ajungă la un compromis cu privire la buget şi la finanţarea construirii zidului de la la frontiera cu Mexic, văzut de Trump ca necesar pentru securitatea națională a Americii. Închiderea instituțiilor federale, care a început la 22 decembrie 2018, este a 19-a de acest fel începând din anii 1970. Cea mai lungă perioadă de shutdown guvernamental a avut loc între decembrie 1995 și ianuarie 1996, când disputa dintre președintele democrat Clinton și speakerul Camerei Reprezentanților, republicanul Newt Gingrich, a paralizat administrația timp de 21 de zile.

În timpul președinției lui Jimmy Carter, guvernul a fost în shutdown în fiecare an, fiecare închidere durând în medie câte 11 zile. În timpul celor două mandate ale președintelui Ronald Reagan au existat șase închideri parțiale ale guvernului, care au durat de obicei câte una sau două zile.

Cea mai semnificativă închidere parțială precedentă a guvernului a fost în 2013, în timpul administrației lui Barack Obama, când agențiile și departamentele guvernamentale au fost închise timp de 16 zile, după ce conservatorii au încercat să blocheze implementarea legii sănătății, cunoscută sub numele de Obamacare.

Actualul shutdown este cel de-al treilea, și cel mai lung, din timpul administrației lui Trump. În luna ianuarie a anului 2018, guvernul federal a fost închis pe o perioada de trei zile, determinată de insistența democraților ca orice măsură bugetară să vină însoțită de protecție pentru tinerii imigranți cunoscuți sub numele de Dreamers. Guvernul a mai fost închis parțial, timp de câteva ore, în luna februarie a anului trecut, în contextul unei dispute partizane legate de deficitul federal.

Odată cu închiderea de acum, este pentru prima dată în ultimii 40 de ani când au avut loc trei blocaje parțiale într-un singur an.

Actuala criză guvernamentală a făcut ca aproximativ 800.000 de angajați federali din totalul de 2.1 milioane, adică mai mult de o treime, să fie afectați într-un fel sau altul de închiderea parțială a guvernului. Aproape jumătate au fost trimiși acasă fără să fie plătiți, în timp ce restul continuă să muncească fără însă să existe garanția că vor fi plătiți retroactiv atunci când situația va reveni la normal (am explicat într-o analiză pentru G4Media.ro ce se întâmplă atunci când guvernul federal este închis parțial).

Criza continuă

Comentatorii de peste Ocean nu văd o rezolvare rapidă a conflictului, mai ales după ce evenimentele din această săptămână nu au oferit vreun indiciu concret că ar exista șanse reale privind obținerea unui compromis între cele două tabere. În ultimele zile, președintele Trump și-a intensificat eforturile de a-și prezenta cauza publicului american. Liderul republican susţine că valuri de imigranţi clandestini şi droguri ilegale intră în SUA pe la graniţa cu Mexicul, el insistând ca legea bugetului să cuprindă şi 5.7 miliarde de dolari pentru un zid-barieră la frontiera sudică, una din cele mai vechi promisiuni ale sale de campanie.

Marți seară, într-un discurs adresat națiunii, Trump a avertizat în legătură cu existența unei „crize” la granița cu Mexicul, iar joi el a făcut o vizită la frontieră. În oraşul texan McAllen, preşedintele a ameninţat că va recurge la prerogative speciale de urgenţă pentru a ocoli votul Congresului. „Putem declara stare de urgenţă naţională. N-ar trebui să facem asta. E o chestiune de bun simţ… Dacă nu facem o înțelegere cu Congresul, cel mai probabil voi face acest lucru,” a afirmat liderul de la Casă Albă, nefiind prima dată când el sugerează că ar putea declara starea de urgență națională.

Declarațiile liderului de la Casa Albă legate de o eventuală stare de urgență continuă să anime scenă politică din Statele Unite, căci o astfel de hotărâre ar putea include înghețarea conturilor bancare ale americanilor, blocarea accesului la Internet sau trimiterea de soldați pe străzile orașelor din America.

Unii analiști sunt convinși că, pentru a-și îndeplini promisiunea electorală făcută alegătorilor săi republicani vizând zidul de la granița mexicană, Trump ar putea recurge la o astfel de decizie extremă. Alții sunt convinși însă că liderul de la Casa Albă joacă la cacealma și, amenințând cu declararea stării de urgență, vrea să forțeze mâna democraților, care nu se arată dispuși să îi ofere cele cinci miliarde de dolari solicitate pentru proiectul său de securizare a frontierei. Nu puțini sunt cei care susțin și că posibila implementare a stării de urgență va fi contestată de democrați la tribunal, prelungind la nesfârșit starea de tensiune și diviziunea profundă din societatea americană.

De partea lor, democrații refuză să acorde fondurile cerute de Trump. Marți, imediat după discursul președintelui adresat națiunii, speakerul Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, au respins vehement solicitările lui Trump, pe care l-au acuzat că „ține americanii ostatici” cererilor sale. Democrații insistă ca președintele să accepte redeschiderea guvernului înainte de a continua negocierile în ceea ce privește modul cel mai eficient de îmbunătățire a securității frontierelor americane.

Democrații din Camera Reprezentanților și-au petrecut săptămâna promovând legi ce vizează redeschiderea unei părți din instituțiile guvernului federal, fără însă ca legislația pe care au prezentat-o să includă fonduri pentru zid. Casa Albă a amenințat că își rezervă dreptul de veto pentru orice lege care nu conține banii solicitați.

Perspectivele vizând obținerea unui acord între liderul republican si democrați s-au diminuat considerabil, după ce Trump a plecat de la o întâlnire cu Schumer și Pelosi unde se aborda chestiunea închiderii administrației, numind-o ulterior „o pierdere totală de timp.” În același timp, liderul majorității republicane din Senat, Mitch McConnell, a precizat că nu va supune dezbaterii în camera superioară a legislativului nicio lege referitoare la închiderea guvernului pe care președintele Trump nu o va semna, confirmând astfel prelungirea impasului dintre cele două părți.

Analiștii cred că singura cale de ieșire din această criză este ca Trump, Pelosi și Schumer să ajungă la o înțelegere care să fie acceptabilă pentru toți și care să poată trece atât de Camera Reprezentanților, cât și de Senat, urmând apoi să fie semnată de către președinte.

Costurile blocajului

În timp ce disputele dintre politicieni continuă, efectele blocajului parțial al administrației federale se fac tot mai simțite. Vineri, cei mai mulți dintre angajații federali nu și-au primit cecurile de salarii sau le-au primit cu sume mult mai mici decât erau obișnuiți.

Mulți analiști cred că acest lucru va provoca o povară financiară majoră lucrătorilor federali, cu un efect profund asupra economiei americane. Iar lucrurile se vor înrăutăți dacă paralizia administrației federale se va prelungi, afectând cele mai diverse aspecte ale societății americane, de la închiderea muzeelor și a parcurilor naționale, eliminarea surselor principale de venit pentru contractorii guvernamentali, întârzierea acordării subvențiilor pentru locuințe, încetinirea sau chiar sistarea completă a inspecțiilor de alimente și mediu și până la afectarea plăților pentru sistemul juridic federal și agențiile din domeniul securității naționale.

În ceea ce privește costurile crizei, analiștii de la Wells Fargo au estimat că lipsa cecurilor de salarii și efectele potențiale ale închiderii administrației asupra restituirilor fiscale, a cererilor de credite ipotecare, a programelor de asistență alimentară și a sentimentelor consumatorilor ar putea provoca economiei americane pierderi de cel puțin două miliarde de dolari pe săptămână.

Între timp, S&P Global a calculat că blocajul parțial al guvernului a avut, până vineri, un cost de aproximativ 3,6 miliarde de dolari. Compania de servicii financiare se așteaptă ca închiderea instituțiilor și agențiilor guvernamentale să reducă cu circa 0,05 la sută (1.2 miliarde de dolari) creșterea trimestrială a PIB-ului pentru fiecare săptămână în care guvernul e blocat. „În cazul în care închiderea parțială a guvernului va continuă încă două săptămâni, estimăm că impactul total va fi de șase miliarde de dolari, ceea ce ar depăși suma de 5,7 miliarde de dolari solicitate pentru a construi zidul de la frontieră,” a afirmat Beth Ann Bovino, economistul șef al S & P Global Ratings.

Surse: CNBC, The Atlantic, New York P ost, USA Today, CNN, NPR