Adaptarea la pandemie şi fondurile europene sunt miracolul creşterii economice româneşti, notează agenția spaniolă de presă EFE

Cum se explică forța economică a României, într-un context în care majoritatea covârşitoare a economiilor lumii nu a reuşit să revină la nivelurile Produsului Intern Brut (PIB) de dinainte de apariţia COVID? La această întrebare a încercat să răspună agenția de presă EFE din Spania, citată de Rador, într-o analiză economică privind România. ”Conform datelor Eurostat, economia românească a crescut cu 2,8% în primul trimestru al anului, cea mai mare rată din întreaga Uniune Europeană (UE), deşi ţara balcanică încă se confruntă cu probleme cronice de datorie şi deficit. În iunie anul trecut, firma internaţională de consultanţă Deloitte a calculat evoluţia tuturor economiilor lumii de când a început pandemia. China, Chile, Australia, România, Lituania şi Coreea de Sud au fost singurele care au înregistrat creştere între ultimul trimestru al anului 2019 – ultimul în care pandemia nu a afectat economia – şi primul trimestru al anului 2021”, scrie EFE.

”Pandemia a sporit absorbţia fondurilor europene”

Jurnaliștii spanioli au găsit două posibile cauze pentru creșterea economică în perioada pandemiei. Clara Volintiru, profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucureşti, indică explozia de locuri de muncă la distanţă ca explicaţie principală a acestui fenomen. „Serviciile de consultanţă şi tehnologiile informaţionale reprezintă o bună parte a activităţii economice cu valoare adăugată ridicată în România, iar boom-ul lor în contextul creat de pandemie a generat creştere economică”, a explicat ea pentru EFE.

Profesoara face, de asemenea, aluzie la injectarea unor sume uriaşe de bani publici, care au compensat pierderile cauzate de oprirea economiei în lockdown şi de restricţiile succesive şi au dus la o explozie a consumului atunci când economia a fost redeschisă. „În cazul românesc, pandemia a sporit absorbţia fondurilor europene, deoarece o parte din banii de la Bruxelles pe care România nu a putut să-i atragă prin proiecte pe termen lung au fost folosiţi pentru a ajuta companiile aflate în criză”, spune Volintiru.

Alţi factori importanţi sunt, în opinia sa, dezvoltarea companiilor de livrare româneşti şi adaptabilitatea arătată de industria hotelieră, care s-a reinventat pentru a compensa închiderea prin livrarea de alimente la domiciliu. România are ocazia să sprijine această expansiune economică cu bani din Planul de redresare al UE.

Intrarea celor aproape 30 de miliarde alocate României „ar însemna un punct suplimentar de creştere a PIB”, explică pentru EFE Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.

Crește deficitul bugetar, crește și datoria externă

Comisia Europeană (CE) prevede o creştere de 7,4% pentru România în 2021 (comparativ cu 4,8% pentru UE şi zona euro), însă reducerea unui deficit public care a crescut deja înainte de pandemie rămâne o provocare urgentă pentru economia românească, susține agenția de presă spaniolă. După închiderea anului 2020 cu un deficit de aproximativ 10%, guvernul liberal conservator român speră să îl reducă până la sfârşitul acestui an la 7%, cifră care este departe de pragul de 3% convenit de ţările UE. „Acest deficit nu este sustenabil”, spune profesorul Glăvan, care avertizează că nu va fi tolerat de UE. Glăvan crede că România nu îşi poate permite să-şi piardă atractivitatea pentru investitori prin creşterea impozitelor sale (care sunt acum fixe la 16% pentru companiile mari) şi susţine mărirea capacităţii de colectare prin îmbunătăţiri în administraţie.

Pe lângă deficitul bugetar, creşte şi datoria publică a României, ţara importă mult mai mult decât exportă şi este, în spatele Franţei, ţara din UE cu cel mai mare deficit de cont curent.

O altă problemă văzută de economiștii citați în analiză se referă la politica social-democraților de a crește salariile, acum fiind nevoie de o reformă a sistemului. „Rămâne de văzut dacă actualul guvern va opri această tendinţă şi va face reformele necesare pe care partidele care l-au susţinut le-au promis în campanie”, spune Cerna despre executivul de centru-dreapta al României.