Aderarea Finlandei la NATO a demontat teza Kremlinului că alianța nord-atlantică e o amenințare la adresa Rusiei

Analiză National Security Journal, preluată de Rador Radio România: 

În timpul invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin, președintele și autocratul de trei decenii al Federației (Ruse), a susținut că extinderea NATO a fost un pretext pentru războiul său pe scară largă. Cu toate acestea, acțiunile actuale ale mai multor națiuni, inclusiv ale Rusiei, contrazic afirmațiile Kremlinului, potrivit Rador Radio România.

Finlanda, o țară mică, cu o industrie de apărare capabilă și cu forțe armate de înaltă capacitate, a solicitat aderarea la NATO în primăvara anului 2022. Finlanda, vecină a Rusiei, care a luptat frecvent cu aceasta din urmă de-a lungul istoriei, a reușit să intre în NATO cu puține interferențe din partea rușilor, ridicând semne de întrebare dacă alianța defensivă a fost vreodată cu adevărat o amenințare așa cum pretinde Putin.

Aderarea Finlandei la NATO ca cel de-al 31-lea stat membru subliniază presiunea pusă asupra propagandei lansate de Rusia, ca și sporirea securității. În ciuda dimensiunii sale, Helsinki are un impact puternic și putere diplomatică pe continentul european.

Finlanda are în prezent unul dintre cele mai mari stocuri de artilerie din Europa și îşi dublează producția de obuze din decembrie 2023. În martie 2024, fondul UE ASAP a acordat Helsinki-ului un contract de 32 de milioane de euro pentru producția de obuze artilerie de 155 mm — obuze folosite frecvent în războiul din Ucraina.

Forța aeriană modernă a Finlandei este completată de avioane F-35 și este în discuții cu Danemarca, Norvegia și Suedia pentru a crea un Comandament aerian nordic comun. Atuul Helsinki-ului este armata de rezervişti finlandeză, de 900.000 de persoane, una dintre cele mai mari forțe rezerviste din lume, atribuite serviciului militar obligatoriu.

Având deja o relație diplomatică strânsă cu Statele Unite, de peste un secol, în cadrul NATO Finlanda își intensifică acum relațiile bilaterale prin exerciții militare comune. Washingtonul și Helsinki au desfășurat mai multe exerciții militare pentru scenarii de urgență, cum ar fi Freezing Winds şi Nordic Response, acesta din urmă având loc în apropierea graniței cu Rusia. După cum am menționat, Finlanda este un client important al avioanelor F-35 fabricate în America. Helsinki achiziționează în prezent 64 pentru a-și moderniza forțele aeriene.

Pe 2 iulie, Finlanda și America au solidificat Acordul de Cooperare în domeniul Apărării (DCA), pe care Parlamentul finlandez l-a semnat în decembrie. Acordul permite armatei americane accesul la 15 baze militare finlandeze, sub condiția permisiunii din partea Helsinki-ului, în vederea consolidării parteneriatului.

Accesul la bazele militare ale Finlandei va crește viteza de reacție a forțelor americane în cazul oricăror situații neprevăzute, dacă în viitor ar izbucni un război împotriva Rusiei, având în vedere că Helsinki împarte cea mai mare graniță terestră cu Moscova, mai mult decât oricare alt membru NATO.

În comparație cu războiul total cu Ucraina, Rusia reacționează la capacitățile militare tot mai mari ale Finlandei cu puțină îngrijorare. În ciuda faptului că Finlanda are o rezervă mare de artilerie, o forță aeriană avansată și una dintre cele mai mari armate de rezerviști din lume, la granițele Moscovei cu Helsinki-ul există un număr mic de trupe.

Pe fundalul cererii Finlandei de aderare la NATO, Kremlinul a lansat cel mult amenințări verbale – cu care Europa de Est s-a obișnuit. Cu toate acestea, Moscova nu a văzut niciodată Helsinki-ul, cu o armată mai avansată decât cea a Kievului, ca pe o amenințare directă.

În vara anului 2022, armata rusă a redistribuit peste o sută de tone de echipamente și trupe de la Brigada 80 în Ucraina, semnalând pierderi tot mai mari din timpul războiului.

Semnele unei retrageri ulterioare de la granița Finlandei au venit de la ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, care a declarat într-un interviu pentru Financial Times, în august 2023, că garnizoanele din Alakurtti nu mai sunt la fel de mult întărite.

Imagini din satelit, din primăvară, furnizate de Yle, au arătat că Rusia a transferat și redistribuit cea mai mare parte a echipamentelor sale în Ucraina, până la 80%, potrivit surselor militare ale publicației finlandeze.

Viziunea și acțiunile Kremlinului, cu retragerea unităților de apărare din prima linie și a echipamentelor grele de la granița cu Finlanda, care își sporește incredibil legăturile cu America, subliniază că NATO nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum susține Putin.

Un mecanism central de control și frică, pe care Putin îl instrumentează în rândul alegătorilor săi, e bazat pe ideea că NATO, dacă este aproape de Rusia, ar invada țara. Totuși, când Finlanda, care împărțea 1340 km de graniță terestră, a intrat în organizație, Moscova nu a reacționat.

În timp ce Rusia a atacat imediat Georgia și Ucraina, cu pretextul apropierii de NATO (în ciuda faptului că ambele țări au fost supuse unui veto din partea organizației în 2008), nu a existat niciun răspuns pentru intențiile de aderare ale Suediei și Finlandei în 2022.

Se pot face evaluări că Putin și Kremlinul văd NATO ca pe o alianță defensivă, nu ca pe una beligerantă ofensivă, iar forțele americane plus capacitățile tot mai mari ale armatei finlandeze aflate în imediata apropiere a centrului principal rusesc Sankt Petersburg nu sunt văzute ca o amenințare existențială.

Diverse declarații sugerate de oficialii ruși și de Putin arată că ei văd Ucraina ca parte inerentă a „imperiului”, iar pretextul cu NATO a fost una dintre justificările pentru o agresiune reînnoită, mai ales că însuși fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a declarat că nu există un acord pentru oprirea extinderii NATO.

Într-adevăr, intrarea Finlandei în NATO și creșterea legăturilor militare cu America nu este văzută ca o amenințare directă la adresa intereselor Rusiei, deoarece Putin știe că nu a existat niciodată un plan de a ataca Rusia preventiv. Dar NATO ca atare este o amenințare la adresa expansiunii imperiale ruse. Prin urmare, este mult mai ușor pentru țară (Rusia) să ducă războaie perpetue în țări precum Ucraina și Georgia, în speranța revigorării imperiului.

Sursa: NATIONAL SECURITY JOURNAL / Rador Radio România / Traducerea: Cristina Zaharia