Adevărata îngrijorare a Bruxelles-ului. Analist: România, văzută ca ţara care dă înapoi

Cât de credibilă este România, ţara care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în faţa partenerilor săi? Adică, cât de mult se bazează Europa pe noi să ajutăm la transformarea unor dosare, care se discută de ceva vreme, în legislaţie utilă pentru toţi cetăţenii din blocul comunitar. „Abuzul de putere este vizat în mod special pentru că România este văzută ca ţara care dă înapoi în procesul urmat în cazul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de câţiva ani. Iar amnistia ar fi ceva perceput extrem de grav de analiştii externi şi de liderii de la Bruxelles”, a declarat analistul politic Otilia Dhand, într-un interviu la Digi24.

În opinia ei, în cazul României, experţii şi administraţia pot contribui la ameliorarea imaginii României, care este pusă sub semnul întrebării de luptele dintre politicieni: „Administraţia română are o anumită imagine proastă din cauza nepotismului şi a corupţiei. Dar cred că ar trebui să acordăm încredere experţilor numiţi de curând pentru a gestiona chestiunile care li s-au înmânat. Este adevărat că au din start posibilităţi foarte limitate de soluţionare a lucrurilor în această preşedinţie, din cauza Brexit şi a alegerilor europarlamentare din această perioadă. Şi orice rezultat pe care îl vor obţine în această perioadă va fi văzut ca unul pozitiv“.

Ea a precizat că modificările din Justiție sunt mai îngrijorătoare decât certurile dintre politicieni.

„Ceea ce este mai îngrijorător pentru Bruxelles sunt modificările Codului penal, văzute ca un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei. Şi este ceva la care Bruxelles-ul este foarte sensibil. Nu are legătură doar cu România, Bruxelles-ul este preocupat de deturnarea reformelor şi a eforturilor în lupta contra corupţiei şi a întăririi statului de drept în mai multe ţări din regiune, Ungaria, Polonia şi nu numai. Reţinerile faţă de Codul penal şi sistemul de justiţie în general sunt văzute prin prisma unor experienţe proaste din alte ţări. Iar anumite aspecte ale reformei Codului penal, care vizează orice altceva în afară de corupţie şi definiţia abuzul de putere… Abuzul de putere este vizat în mod special pentru că România este văzută ca ţara care dă înapoi în procesul urmat în cazul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de câţiva ani. Iar amnistia ar fi ceva perceput extrem de grav de analiştii externi şi de liderii de la Bruxelles. Ar fi văzută ca un efort al politicienilor de a-şi apăra propriile interese, mai ales în cazul persoanelor care sunt cercetate tocmai pentru aceste infracţiuni, care probabil vor intra sub incidenţa OUG“, a subliniat Otilia Dhand.

Ea a menționat că, într-adevăr, ordonanțele de urgență sunt prevăzute în legislația românească, dar că „aspectul îngrijorător este faptul că aceste lucruri pot submina percepţia eficienţei autorităţilor de a combate corupţia“, ceea ce este legat strâns de performanţa economică.

„Este vorba de calitatea instituţiilor şi de transparenţa procedurilor în ţară, de impactul asupra lor. Chiar dacă nu se vede ca o problemă imediată la nivel legal, este un aspect mai puţin vizibil al deteriorării percepţiei calităţii cadrului instituţional în România, în ochii investitorilor. Nu va spune nimeni: «Nu mă duc să investesc în România, pentru că a fost o OUG pentru amnistie». Dar veţi vedea investitori care se vor gândi de două ori în cursul călătoriilor lor în România despre cum percep riscurile legale şi economice pentru investiţiile lor în România. Vor analiza mai atent investiţiile lor, vor face investiţii mai mici, treptat, acestea sunt efectele pe care aceste evoluţii le au asupra investitorilor. La nivelul Uniunii Europene există întotdeauna articolul 7, pe care Comisia Europeană sau Parlamentul European sau o treime din statele membre le pot activa împotriva oricărui stat membru, dacă este văzut ca violând valorile europene cuprinse în articolul 2“, a avertizat Otilia Dhand.

Otilia Dhand este autoarea cărții „Ideea Europei Centrale: geopolitică, cultură și identitate regională” (The Idea of Central Europe: Geopolitics, Culture and Regional Identity, ed. I. B. Tauris, 2018). Este vicepreședinte senior la Teneo Intelligence, o firmă de consultanță politică cu sediul la New York, ariile ei de competență fiind țările din Europa Centrală și de Est. Are un doctorat în geopolitică de la King’s College din Londra, un master în studii est-europene și ruse la St Antony’s College, Oxford University, și a absolvit Facultatea de diplomație și relații internaționale de la Universitatea Matej Bel din Slovacia. Este citată adesea în presa internațională, în publicații precum Financial Times, The Wall Street Journal, CNN și Reuters, și este invitată frecvent să comenteze sau să participe la dezbateri la BBC, Sky News, Bloomberg TV, CNN și CNBC.

Sursa foto: Digi24