G4Media.ro

Adevărul: Iubirea cenzurată a lui Emil Cioran / Îndrăgostit, la 70 de…

Sursa Foto: Adevărul.ro

Adevărul: Iubirea cenzurată a lui Emil Cioran / Îndrăgostit, la 70 de ani, de o tânără nemţoaică

Martorul poveştii de dragoste dintre Emil Cioran şi Friedgard Thoma sunt scrisorile lor. Diferenţa de 35 de ani dintre ei şi declaraţiile curajoase ale lui Cioran, publicate de Friedgard într-o carte, după moartea filosofului, i-au indignat pe mulţi literaţi. În Germania, tirajul a fost retras de pe piaţă, iar edituri mari din Franţa şi România au refuzat să tipărească volumul în care Cioran nu e un mare gânditor, ci doar un om îndrăgostit, scrie Adevărul.ro

Friedgard Thoma avea 35 de ani când i-a trimis prima scrisoare lui Emil Cioran, la Paris. Era convinsă că nu va primi vreun răspuns, aşa că a emoţionat-o peste măsură să vadă că, din cine ştie ce motive, fără prea multă întârziere, la reşedinţa ei din Germania a sosit o epistolă al cărei expeditor era filosoful român.

Emil Cioran, atunci în vârstă de 70 de ani, i-a mulţumit pentru aprecieri şi i-a propus să se întâlnească, în caz că aceasta va ajunge în Capitala Franţei. Friedgard Thoma locuia în Köln, în Germania de Vest, şi preda filosofie şi literatură germană, iar unul dintre autorii care o interesau îndeosebi era Franz Kafka. O parte din opera lui Cioran a descoperit-o în 1979 şi spunea despre ea că „surprinde cântecul înalt al morţii cu o strălucire aforistică inegalabilă“. Fusese căsătorită cu scriitorul şi pictorul Günter Schulte şi aveau împreună un fiu, dar când a început corespon-denţa cu Cioran, în 1981, locuia cu un nou partener.

Schimbul de scrisori în germană dintre Friedgard Thoma şi Cioran, publicat într-un volum semnat de ea, „Pentru nimic în lume: o iubire a lui Cioran“, după moartea filosofului, este singura dovadă că a existat această relaţie, copleşitoare mai ales pentru Cioran, care se apropia de finalul vieţii.

În urma acestor scrisori, cei interesaţi de opera lui Emil Cioran şi specialiştii deopotrivă au cunoscut un personaj diferit de cel întâlnit în cărţile lui sumbre. Cioran pare un bărbat îndrăgostit, absorbit de plăcerile lumeşti, pe care nu le dispreţuieşte, cum poate mulţi s-ar fi aşteptat. „Mai bine de o oră în mintea mea s-au derulat scenele cele mai intime cu o asemenea precizie, încât a trebuit să mă scol ca să nu-mi pierd minţile“, i-a scris el într-o zi lui Friedgard Thoma. Filosoful a riscat până şi relaţia cu Simone Boué, partenera lui de mai multe decenii.

Apariţia acelor scrisori în spaţiul public i-a determinat pe unii să se îndoiască de autenticitatea lor, iar alţii au criticat-o pe Friedgard Thoma, acuzând-o că ar fi vrut să devină celebră prin expunerea publică a relaţiei cu Cioran, care nu şi-a dat acordul ca aceste detalii despre viaţa lui privată să ajungă la atât de mulţi oameni. Sinuciderea, degradarea fizică şi insomnia erau teme abordate frecvent de Emil Cioran, iar dragostea abia îşi găsea locul în programul lui încărcat de plimbări prin cartierele pariziene şi de gânduri despre suferinţă.

Cartea „Pentru nimic în lume: o iubire a lui Cioran“ a apărut, în 2001, la editura Weidle din Bonn. Publicaţia „Der Spiegel“ scria atunci că în acest volum „maestrul neîntrecut al aforismelor despre moarte este prins în mrejele unei iubiri şi drame epistolare, în care se întâlnesc scânteierile spiritului cu melancolia bătrâneţii“. Prin textele sale, Cioran a vrut să creeze o anumită imagine pentru contemporani şi posteritate, iar viaţa personală o ţinea departe de ochii lumii. De aceea, editura Gallimard din Franţa, care deţinea drepturile de publicare a operei lui, a interzis tipărirea corespondenţei cu Friedgard Thoma.

Dar femeia a scos cartea în Germania, în cele din urmă. Cel care administra moştenirea lui Cioran, un bărbat împuternicit de Simone Boué, partenera filosofului, i-a acţionat în instanţă pe Friedgard şi pe editorul volumului. În urma hotărârii judecătoreşti, au fost interzise opt scrisori din carte, iar tirajul a trebuit retras de pe piaţă. Nora Iuga a fost cea care a tradus cartea în limba română şi a povestit pentru „Weekend Adevărul“ de ce şi-a dorit atât de mult să o facă.

Citește integral pe Adevărul.ro

 

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

8 comentarii

  1. E uman, la 70 de ani, orice putza de 35 de ani e prospaciune și salivezi, oricât de deștept ai fi.

  2. Ştia să scrie. Nu rezultă de nicăieri că era Cioran îndrăgostit până peste urechi. Ca toţi marii filosofi, da, era şi el curios. Ţi se pare că ai explorat toate faţetele existenţei şi ţuşti! mai apare una… Era dator să vadă despre ce e vorba.

  3. Aveti mai sus o mostra jalnica de incercare de zeificare a unei persoane, doar pentru ca opera respectivului este valoroasa. Unii chiar nu pot accepta, nici in ruptul capului, ca idolii lor sunt din aceeasi specie cu ei. Oameni, cu bune si cu rele.

    In loc sa disocieze opera de om, se incapataneaza sa o spele pe una cu cealalta.

    Daca Cioran s-a indragostit de domnita respectiva, brusc ideile din operele lui raman fara valoare?! Gata? Tot fundamentul operei tine de cat de conform a fost autorul cu ceea ce ne-am fi dorit noi de la el!?

    Numai profesorii de romana de nivel de liceu au neputinta asta de a accepta ca autorii sunt si ei oameni … Cum ar fi sa-i zici lu’ @GabrielaConstantinescu ca Eminescu a fost jalnic pentru standardul moral al natiei noastre crestine, pentru ca umbla sa-i ia si i-a luat nevasta lu’ Stefan Micle? Curvea cu Veronica. Face lucrul asta poeziile lui de o calitate mai slaba!?

    Ce le mai plac zeii unora …

  4. Hai, sus, cu romanismul!

    Din cartea respectiva, pag.38 „Ce mi-a povestit fratele meu despre experienta lui in acesti ultimi 40 de ani (in Romania) este de neinchipuit. Vorbeste despre toate astea fara amaraciune, fara ura, fara razbunare. Intelepciunea unui popor de sclavi. Totusi a recunoscut ca daca ar fi stiut ce avea sa suporte, cu siguranta ca s-ar fi sinucis.”

  5. ”Două căi se deschid în faţa bărbatului şi a femeii: ferocitatea şi indiferenţa. Totul ne arată că o vor alege pe cea de-a doua, că nu va avea loc, între ei, nicio lămurire a lucrurilor şi nicio despărţire, că vor continua să se tot îndepărteze unul de celălalt, că pederastia şi onanismul, propuse de şcoli şi de temple, vor cuprinde mulţimile, că o sumă de vicii desfiinţate vor fi puse din nou în vigoare şi că se va recurge la procedee ştiinţifice pentru a suplini randamentul spasmului şi blestemul cuplului.”

    ”Îmi place femeia fiindcă alături de ea realizez pentru scurt timp experienţa iraţionalului (transcendent). Alături de femeie uiţi că suferi din cauza spiritului… Graţia femeii temperează tragedia bărbatului.”

    EMCioran

  6. Am citit prima carte a lui Cioran „pe culmile disperarii”. M-a dezamagit foarte tare. Contine un fel de filozofie lingvistica fara nici un sens. Intr-adevar se vede instrumentul logicii, care este foarte bun. Dar cartea nu exprima nimic, nu are idei, este un fel de a taia frunza la caini. Da, nu are idei, ci numai un fel de sentimente vagi. Nu inteleg de ce a scris-o. Doar ca sa taie frunza la caini si apoi sa reasambleze copacul din care le-a taiat.
    Pur si simplu am aruncat cartea pe geam !!
    Si „cartea amagirilor” este cam la fel !
    Altceva nu am citit. Poate cartile mai de maturitate sa fie mai interesante.

    • @Cristian
      Apreciez franchetea. Atit. In ceea ce priveste reactia mea, pentru restul confesiunii… ea este dincolo de orice ar putea vreodata cuvintele sa exprime, bine sau rau.

  7. Dupa ce Cioran marturisea ca saruta icoana fecioarei Maria pe buze.