G4Media.ro

Adina Vălean: Dezbaterea privind viitorul Europei cere o atenţie şi mai mare…

Adina Vălean: Dezbaterea privind viitorul Europei cere o atenţie şi mai mare asupra ideii de solidaritate între toţi cetăţenii UE

Dezbaterea privind viitorul Europei cere o atenţie şi mai mare asupra ideii de solidaritate între toţi cetăţenii UE, a afirmat, marţi, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, care a adăugat că, până în acest moment, conferinţa privind viitorul UE a adunat peste 1.400 de evenimente şi aproape 5.500 de idei.

„Suntem la aproape un an şi jumătate de la declanşarea unei crize de sănătate şi mobilitate fără precedent. Din poziţia de comisar pentru Transporturi am văzut la prima mână cum poate arăta o Europă a graniţelor închise şi a fragmentării decizionale. De fapt, prima măsură pe care am luat-o în criză a fost crearea culoarelor verzi, un mecanism prin care camioanele cu marfă puteau circula liber în Europa, astfel încât lanţurile de aprovizionare să se păstreze intacte. A fost un exerciţiu masiv de coordonare din partea Comisiei Europene, dar şi de solidaritate între statele membre şi, dincolo de transporturi, de la achiziţia comună a vaccinurilor până la Fondul de Redresare Economică şi Rezilienţă, solidaritatea europeană a oferit soluţii”, a transmis Vălean, la lansarea oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei.

În opinia sa, dezbaterea privind viitorul Europei cere o atenţie şi mai mare asupra ideii de solidaritate între toţi cetăţenii UE. „Pentru mulţi dintre aceştia, solidaritatea înseamnă respectarea libertăţilor pe care Uniunea le oferă – dreptul de a lucra, de a trăi sau de a călători în interiorul Uniunii, sunt valori fundamentale pentru toţi europenii şi îmbrăţişate de toţi”, a explicat comisarul european.

Adina Vălean i-a încurajat pe români să participe la dezbaterea europeană, întrebându-se nu numai ce poate face Europa pentru ei, dar şi ce pot face şi ei, cu ideile şi implicarea lor, pentru Europa.

Potrivit lui Vălean, întrebarea centrală a conferinţei privind viitorul UE este „În ce fel de Europă vrem să trăim?”, iar găsirea unui răspuns suficient de „complet şi detaliat” presupune „un exerciţiu colectiv, nu individual”.

„Sub această întrebare, discuţiile vor acoperi mai multe domenii identificate ca fiind de interes pe termen mediu şi lung pentru cetăţenii Europei: lupta împotriva schimbărilor climatice, o economie care funcţionează pentru oameni, echitate socială, egalitate şi solidaritate inter-generaţionale, transformarea digitală a Europei, drepturile şi valorile europene, inclusiv statul de drept, provocările migraţiei sau securitatea”, a completat comisarul european.

Sursa foto:  Facebook

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. Solidaritate cu progresistii stangisti care au distrus Europa nu se poate. Unii mai in varsta stiu cum erau vremurile inainte de stricarea lor de catre progresistii .
    Progresistii nu vor recunoaste niciodata ca au gresit:

    • Tezele lui Orban despre viitorul UE

      ”Prima noastră teza este că ne îndreptăm spre o Uniune Europeană imperială. In locul unei Europe a națiunilor, la Bruxelles se construiește un superstat european… Nu există un popor european, ci doar națiuni. Fără un demos nu poți construi o democrație. Prin urmare, dacă la Bruxelles se construiește un imperiu, acest imperiu nu va avea democrație. Vrem o democrație a democrațiilor, bazată pe națiunile Europei”.

      ”A doua noastră teză este că Bruxellesul este guvernat astăzi de cei care văd în integrare nu un mijloc, ci un scop în sine, motiv pentru care nesocotesc interesele naționale și valorile tradiționale. De aceea, Ungaria susține că formularea ”o uniune tot mai strânsă” să fie eliminate din Tratatul UE cu prima ocazie”.

      ”A treia noastră teză este că o buna parte din puterea Bruxellesului a fost cedată unor rețele organizate și controlate din afara Europei, în special rețelei Soros și Partidului Democrat din America. Asta a fost posibil prin transformarea Comisiei Europene, care trebuie să fie ”neutră politic” într-un „organism politic” care produce ”rapoarte privind țările membre ale Uniunii”. „Aceste rapoarte de țară nu se întocmesc pe baza opiniilor statelor membre, ci pe baza rapoartelor unor ONG-uri, organizații ale pseudo-societății civile, ale căror informații și opinii evaluează guvernele naționale alese democratic și le penalizează pe cele care nu le plac”. Ungaria consideră toate acestea drept un ”abuz de putere” al Bruxellesului.

      ”A patra teză este că, dacă nu vor fi reușite economice de care să se bucure toate țările membre, UE se va prăbuși”. ”Credem că UE trebuie să sprijine doar politicile care se axează exclusiv pe succesul economic al tuturor. Astăzi, Bruxellesul se luptă cu propriile țări membre: le dă lecții, le constrânge, le pedepsește, cu alte cuvinte face abuz de putere și, făcând asta, se autodistruge”.

      ”A cincea teză este că următorii zece ani vor aduce provocări periculoase: mișcări de populație, migrație, epidemii și pandemii. Pentru a proteja identitatea națională și constituționala a statelor membre, trebuie creată o nouă instituție, care să implice curțile constituționale ale statelor membre”.

      ”A șasea noastră teza este că Parlamentul European a demonstrat că este o fundătură pentru democrația europeană. De aceea, trebuie întărit rolul parlamentelor naționale, care să trimită ele reprezentanți în Parlamentul European, la fel cum se întâmpla cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În plus, parlamentele naționale ar trebui să aibă dreptul de a opri procesul legislativ al UE, dacă consideră că el reduce competențele naționale. Adică ar trebui instituită o procedură a «cartonașului roșu»”.

      ”A șaptea teză este că trebuie inclusă Serbia. Aderarea Serbiei la UE este mai mult în interesul UE decât al sârbilor. Acest lucru trebuie recunoscut de către UE și Serbia trebuie primită în Uniune”.

      Viktor Orban a arătat cum Conferința pentru Viitorul Europei este o tribună potrivită pentru lansarea acestor idei. ”Tribuna a fost pregătită. Trebuie să avem curajul intelectual să o folosim în interesul nostru. Ni s-a dat o ocazie să oprim sovietizarea UE și să nu permitem ca Bruxellesul să devină Moscova”.

      În finalul discursului, Orban a spus că țările Europei Centrale s-au raliat în jurul Poloniei pentru ultima bătălie a Războiului Rece, în 1989-1990. ”Noi am fost acolo. Știm că libertatea nu a venit la noi, ci am luptat pentru ea. Comunismul a fost îndepărtat, noi l-am îndepărtat. Sovieticii nu au plecat, i-am dat noi afară. Cu pricepere, fără vărsare de sânge, cu curaj, i-am dat afară. Astăzi încă suntem ceea ce eram atunci – ultimii luptători pentru libertate ai Europei”.

  2. Normal. Unde mai pupam noi sinecurile astea. Apropo, Adina Valean o fi fost parte a intelegerii cu retragerea lui Cacarau? Oricum, buna idee, sa recunoastem

  3. Fratia hotilor nu se respecta in UE precum in Romania.

  4. BLA, BLA, BLA, BLA, BLA, BLA !
    BLA, BLA, BLA, BLA, BLA, BLA !

    SINGURUL PROIECT PENTRU romania EXECUTAT CU MAXIMA DETERMINARE, PRECIZIE SI UNIUNE: „SCAPAM TOTI, RAMANEM CU TOT CE AM FURAT SI NE FACEM LEGI SA NU MAI PUTEM FI PEDEPSITI”