Adjunctul lui Orbán, reacție revizionistă de ziua tratatului de la Trianon: Am decis să începem reunificarea națiunii, maghiarii care trăiesc în străinătate vor deveni din nou membri cu drepturi depline ai națiunii

În fiecare an, ziua de 4 iunie este prilej pentru oficialii maghiari de a relansa retorica revizionistă, privind refacerea vechii hărți a Regatului Ungariei. „Conștiința de sine națională și speranța au dat putere maghiarilor prinși în afara granițelor țării după Trianon. Speranța este că va exista un viitor maghiar în bazinul carpatic”,  a spus secretarul de stat adjunct al Prim-ministrului, responsabil cu politica națională, Péter Szilágyi, prezent la o ceremonie de predare a „Podului Apartenenței” în Porva, județul Veszprém.

Potrivit hirado.hu, Péter Szilágyi a spus că decizia a fost luată în urmă cu 13 ani: „Nu vom permite granițelor naționale să ne despartă de compatrioții noștri. Am decis să începem reunificarea națiunii, maghiarii care trăiesc în străinătate vor deveni din nou membri cu drepturi depline ai națiunii”.

În 4 iunie 1920 s-a semnat tratatul de la Trianon, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitatea sa de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Practic, este tratatul care punea capăt Primului Război Mondial, actul fiind considerat de Ungaria o mare nedreptate, pentru că 71% din teritoriul istoric al Regatului Ungariei a fost împărțit între noul stat Ungaria și vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Publicația maghiară hirado.ro arată că Trianonul, „tratat deghizat în pace” a făcut ca Ungaria să piardă:

• 61,4% din terenul agricol,
• 88% din stocul de lemn,
• 83,1% din zăcămintele de minereu de fier,
• 100% din minele de sare,
• 99% din minele de aur și argint,
• 65% din producția de cărbune,
• 60% din capacitatea de producție de fier și oțel,
• 62,2% din rețeaua feroviară,
• 64,5% din drumurile construite,
• 55,7% din zonele industriale,
• 67 la sută din instituțiile de credit și bancare

Potrivit lui Péter Szilágyi, datorită sprijinului rețelei instituțiilor de învățământ maghiare din străinătate, 300.000 de copii maghiari pot beneficia de educație în limba maternă de calitate în bazinul carpatic și în întreaga lume. El a subliniat faptul că guvernul Ungariei oferă sprijin și studenților care studiază în învățământul public din țara de origine, astfel încât aceștia să poată vizita cel puțin o dată zonele locuite de maghiari din țările vecine.

„Scopul politicii naționale este de a crește gradul de conștientizare că suntem responsabili pentru maghiarii de peste graniță ”, a subliniat el.

„Maghiarii au rezistat testului timpului și, datorită politicii naționale din ultimii ani, sunt mai puternici ca niciodată ”, a mai declarat Péter Szilágyi.

Andrea Veinperlné Kovács, primarul din Porva, a spus că insula din Lacul Pálos, adiacentă fostei mănăstiri pauline, simbolizează Ungaria, iar poteca de plimbare din jurul acesteia simbolizează teritoriile de peste graniță, iar podul care tocmai a fost deschis, este un simbol al unității maghiare.

Zoltán Kovács, deputatul FIDESZ din regiune, a amintit: „Decretul de pace Trianon care a servit visurilor străine – în principal franceze – de superputeri a distrus economia maghiară, țara a pierdut 67% din venitul național. Oricine vizitează iazul de pescuit Pálos își amintește de această rușine”. El a mai subliniat importanța viitorului comun și a apartenenței poporului maghiar.