Adolescenții români sunt în general euro-entuziaști, dar au o atitudine de indignare atunci când sunt întrebați dacă UE ține cont de interesele statului român când ia decizii, arată cercetarea unui român student la Milano publicată de Institutul European din România

Un studiu recent realizat sub egida Institutului European din România arată că tinerii cu vârste între 18-25 de ani au o tendință generală de euro-entuziasm, dar în manifestările lor sunt identificate și reacții sau atitudini eurosceptice. Cercetarea însăși și-a propus să identifice formele de manifestare a atitudinilor de contestare față de Uniunea Europeană, iar ipoteza de cercetare a fost formulată astfel, conform autorului studiului: ”Cu toate că există o poziție predominant proeuropeană în cadrul tinerei generații din România, pot fi decelate anumite comportamente și percepții colective orientate către euroscepticism”.

Studiul arată că aproape 60% din tinerii chestionați sunt în ”acord total” că în urma aderării la Uniunea Europeană în 2007, România a avut parte în principal de beneficii. De asemenea, peste 50% sunt ”în acord” că interesele României sunt luate în calcul de către instituțiile europene, în timp ce aproape 26% nu sunt nici în acord și nici în dezacord.

Însă, chestionați cu privire la măsura în care interesele statului român sunt luate cu adevărat în calcul în procesele decizionale ale UE, respectiv a măsurii în care elitele europene aplică un regim diferențial românilor prin măsuri discriminatorii, respondenții au afișat, în linii mari, o atitudine de relativă indignare față de blocul comunitar.

• ”Observația de față sugerează coexistența ideilor contradictorii în mentalul actualilor ori viitorilor tineri alegători chestionați: pe de-o parte, tânărul român median supus analizei empirice înțelege bunăstarea adusă României în mod exclusiv de către apartenența la Uniunea Europeană, însă, pe de altă parte, acesta suspectează comunitatea europeană de dublă măsură în cazul membrilor periferici ai UE, așa cum este România”, se arată în concluziile studiului.

Studiul mai arată că peste 90% din tinerii chestionați nu sunt de acord cu ieșirea României din Uniunea Europeană și aproximativ 85% consideră că România a fost discriminată atunci când i s-a respins cererea de aderare la Spațiul Schengen, în decembrie 2022. Cercetarea completă poate fi consultată pe Institutul European din România. 

Studiul este realizat de un tânăr student român, Iorgus-Serghei Cicală, în anul III la Relații Internaționale și Studii Guvernamentale în cadrul Universității Bocconi din Milano. Conform raportului publicat de Institutul European din România, datele studiului au fost colectate printr-un sondaj de opinie de la 123 de tineri, majoritatea de sex feminin, cei mai mulți dintre ei participanți la acțiuni de voluntariat, absolvenți de liceu, cu o situație financiară bună și cu cel puțin un părinte care a locuit în străinătate pe o perioadă de cel puțin șase luni. Studiul a fost făcut pe bază de chestionar diseminat în mediul online în rândul tinerilor români, cei mai mulți din București. Răspunsurile au fost, astfel, codificate numeric și transpuse în mod coerent pe o scală cantitativă de la 1 la 5, cuantificând intensitatea preferințelor afișate de către respondenți, de la euroscepticism nuanțat (1) la euroentuziasm profund (5).