Adoptarea legii de reformă a justiției a deschis o imensă falie în societatea israeliană, provocând cea mai mare criză din istoria de 75 de ani a statului modern Israel

„Este o zi tristă”, a declarat liderul opoziției și al partidului Yesh Atid, Yair Lapid, după votul final asupra proiectului de lege care anulează practic prerogativele Curții Supreme de a cenzura actele legislativului și executivului. „Aceasta nu este o victorie pentru coaliție. Aceasta este distrugerea democrației israeliene.”

„Poate că am pierdut o bătălie, dar vom câștiga războiul”, a declarat Benny Gantz, șeful partidului de opoziție Unitatea Națională și potrivit sondajelor cel mai popular politician din Israel la ora actuală.

Într-un discurs televizat, premierul Benjamin Netanyahu a respins aceste critici. „Astăzi am făcut un act democratic necesar, un act menit să readucă o măsură de echilibru între ramurile guvernului”, a declarat el.

Coaliția de dreapta/extrema dreaptă/ultra-ortodocși a votat proiectul în lectura a treia cu 64 – 0 în Knesset, parlamentul unicameral al Israelului, în absența celor 56 de deputați ai opoziției.

În esență legea anulează conceptul “rezonabilității” în temeiul căreia Curtea Supremă putea invalida anumite texte de lege sau acte ale executivului. Israelul nu are o Constituție scrisă așa cum au alte state, ca de pildă Franța, Statele Unite sau România, iar Curtea Supremă raportează deciziile sale la un set de 13 Legi de Bază cu caracter constituțional.

„Voi vreți să decideți ce este rezonabil și ce nu este, în locul oamenilor aleși de națiune? Asta este rezonabil?”, s-a adresat judecătorilor Curții Supreme inițiatorul legii, ministrul justiției Yariv Levin. „Vreau să spun mai mult decât atât – cine a spus măcar că ceea ce este rezonabil în ochii judecătorilor este chiar lucrul logic de făcut? Cine a decis că pozițiile lor personale sunt mai bune decât cele ale miniștrilor?”, continuă el.

„Unde este școala de rezonabilitate, unde se poate învăța ce este rezonabil? Există un astfel de loc? Bineînțeles că nu există!?” a declarat Levin în mod batjocoritor de la tribuna Knessetului. „Nu există și nu poate exista așa ceva. Pentru că raționalitatea este o viziune asupra lumii. Nu este dreptul contractelor, nu este dreptul probelor, nu este o chestiune juridică. Știu că o majoritate decisivă a publicului dorește schimbări în sistemul judiciar”, a mai spus Levin, care împreună cu deputatul Simcha Rothman au fost cei mai intransigenți susținători ai reformei justiției.

În ceea ce privește dorințele publicului, trebuie spus că de 29 de săptămâni consecutiv zeci, uneori sute de mii de oameni au ieșit în stradă să protesteze împotriva intenției coaliției de a anula prerogativele justiției în domeniul controlului actelor puterii legislative și executive.

Luni după-amiază, imediat după adoptarea finală a legii, la Ierusalim, Tel Aviv și în alte locuri din țară protestatarii au ieșit în stradă și pentru prima oară de la declanșarea manifestațiilor de protest poliția o folosit împotriva lor tunuri cu apă. Demonstranții au blocat importanta autostradă Ayalon și poliția nu a reușit să o deblocheze decât la 1:30 dimineața. Poliția afirmat într-un comunicat că demonstranții au aruncat cu sticle umplute cu nisip și 13 polițiști au fost răniți.

Cel puțin 33 de persoane au fost arestate și potrivit relatării Canalului 12 TV polițiștii erau echipați, în premieră, cu grenade paralizante, deși acestea nu au fost folosite.

Aceste tactici în forță ale poliției sunt tot mai frecvente de când în postul de ministru al securității naționale a fost numit Itamar Ben Gvir, liderul partidului de extrema dreaptă Puterea Evreilor, care a cerut polițiștilor să intervină prompt împotriva demonstranților.

Un alt extremist de dreapta, liderul Partidului Sionist Religios, ministrul finanțelor, Bezalel Smotrich, a asemuit protestele cu rebeliunea de la Capitoliul din Washington din 6 ianuarie 2021. „Stânga a devenit demult nedemocratică, iar dreapta încearcă să readucă democrația în Israel”, a spus el.

Un alt filon al protestului este refuzul tot mai multor rezerviști de a participa la convocări, ceea ce, în contextul unei armate de cetățeni cum este cea a Israelului, poate afecta capacitatea de luptă a unui stat înconjurat de vecini ostili. Ministrul apărării, Yoav Gallant, membru al partidului Likud condus de premierul Netanyahu, a fost unul dintre cei care au susținut un compromis cu opoziția în privința reformei justiției, fiind chiar destituit din funcție, demitere care însă nu a fost pusă în practică. Gallant știe, din conversațiile sale cu comandanții militari, că reforma justiției subminează unitatea în rândul forțelor armate (IDF), pilonul apărării statului Israel și al democrației.

Principalul aliat extern al Israelului a calificat votul de luni drept “nefericit”: „În calitate de prieten de-o viață al Israelului, președintele [Joe] Biden și-a exprimat public și privat opinia că schimbările majore într-o democrație, pentru a fi durabile, trebuie să aibă un consens cât mai larg posibil”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, într-un comunicat. „Este regretabil că votul de astăzi a avut loc cu cea mai mică majoritate posibilă”, a adăugat ea, vorbind luni seara.

Coaliția de dreapta/extrema dreaptă/ultra-ortodocși se va simți încurajată de adoptarea legii de reformă a justiției. Ministrul justiției, Yariv Levin, arhitectul planului, a declarat că parlamentul a făcut „primul pas într-un proces istoric important”. „Acesta este doar începutul”, a adăugat Ben Gvir.

Ar putea urma legi care să desființeze posturile publice de televiziune, văzute ca neprietenoase de către liderii coaliției, un rol mai important al religiei iudaice în public, măsuri împotriva LGBT, colonizarea agresivă a Cisiordaniei și discriminări împotriva minorității arabe/palestiniene a Israelului.

Figuri ca Levin, Ben Gvir, Smotrich sau Rothman, ca și liderii celor două partide ultra-ortodoxe din coaliție, Arie Deri (Shas, sefard/oriental) și Yitzhak Goldknopf (Unitatea Torei, așkenaz) au devenit figurile emblematice ale coaliției, punându-l în umbră pe premierul Netanyahu, fost maestru al manipulării coalițiilor pe care le-a condus, acum redus la a explica măsurile inițiate și impuse de liderii radicali ai coaliției și în plus afectat de severe probleme cardiace.

Cel mai grav este faptul că societatea israeliană – și aici e vorba de partea ei majoritar evreiască – este profund scindată. Eforturile disperate de mediere ale președintelui Isaac Herzog s-au dovedit a fi zadarnice și criza internă actuală, considerată cea mai gravă din istoria de 75 de ani a statului modern Israel, riscă să se agraveze, cu efecte importante și pe plan extern pentru o țară care are puțini prieteni și foarte mulți dușmani.