Adopțiile internaționale, respinse în Comisia de muncă a Camerei Deputaților / Olguța Vasilescu: Însemna că o familie din Africa poate să adopte un copil român. A fost suficient cazul Sorina

Deputații din Comisia de muncă și protecție socială au adoptat, miercuri, proiectul de lege inițiat de Guvernul Dăncilă prin care se introduc măsuri de stimulare a adopțiilor, însă a fost respins, după ce s-a votat de trei ori, un amendament al USR în baza căruia ar fi fost permise adopţiile internaţionale, potrivit Agerpres.

Pe ordinea de zi a comisiei s-au aflat trei proiecte care modificau Legea adopţiei nr. 273/2004, acestea fiind comasate într-un singur text, supus dezbaterii.

Discuţii aprinse a stârnit un amendament al USR, conform căruia adopţia ar putea fi realizată şi de către cetăţeni străini, provenind din state semnatare ale Convenţiei de la Haga. Amendamentul, care părea să fi întrunit iniţial susţinerea majorităţii, a fost supus încă de două ori votului, fiind respins în cele din urmă cu şase opţiuni favorabile, şapte împotrivă şi patru abţineri.

Preşedintele comisiei, Solomon Adrian (PSD), a explicat reluarea votului prin neatenţia secretarilor şi prin faptul că el nu „prea” ridică mâna în momentul în care se votează.

„Eu nu prea ridic mâna. Mă număr în gând. Ideea este că a fost o contestatare a rezultatului votului şi a fost nevoie de reluarea de două-trei ori chiar, pentru că secretarii trebuie să îşi facă datoria. Aici au fost mai neatenţi”, a motivat el.

Într-o declaraţie acordată ulterior presei, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu a explicat că în prezent, potrivit legislaţiei, adopţia internaţională este permisă doar în condiţiile în care familia adoptatoare conţine cel puţin un cetăţean român sau în cazul în care ambii părinţi sunt români, dar cu domiciliu în străinătate.

„Amendamentul USR a fost acela (…) ca orice cetăţean dintr-un alt stat care este semnatar al Convenţiei de la Haga să poată să adopte. Cu alte cuvinte, o familie din Africa poate să adopte un copil român. Având în vedere faptul că toţi copiii până la doi ani se adoptă şi nu au fost niciun fel de probleme până acum; având în vedere faptul că această lege vine să aducă îmbunătăţiri, în sensul că familiile adoptatoare primesc şi nişte stimulente financiare, este clar că nu va mai fi necesară o formulă de adopţie internaţională”, a spus ea.

Olguţa Vasilescu a menţionat că proiectul elaborat de Ministerul Muncii a fost supus dezbaterii publice timp de o lună, interval în care nu au fost formulate propuneri privind adopţiile internaţionale. Un alt argument adus de ea a fost faptul că adopţia internaţională a fost permisă în perioada 1990-2004, iar România a fost monitorizată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European pe tema procedurilor de adopţie.

„A fost şi celebrul caz Sorina. Vă aduceţi aminte cât de greu a fost pentru familia care a avut-o în plasament, pentru prietenii din ţară ai Sorinei să se despartă de ea. Cred că este suficient acel caz, faţă de unul în care am putea să avem o familie adoptatoare cu cetăţeni străini – nu români, cum erau părinţii adoptivi ai Sorinei – care să nu mai treacă niciodată prin România, să nu ţină legătura cu prietenii copilului respectiv”, a mai spus Olguţa Vasilescu.

Ea a mai declarat că nu susţine adopţiile internaţionale inclusiv pentru faptul că în România se realizează monitorizări o dată la trei luni, dar că acest lucru ar fi mai greu în afara ţării.

„Este cu totul altceva să monitorizezi adopţia în România decât în străinătate, când efectiv te laşi pe mâna statului respectiv, dacă are sau nu grijă de copilul care este în cauză„, a subliniat ea.

Pe de altă parte, deputatul USR, Iulian Bulai, a arătat că în România există peste 2.000 de copii declaraţi greu adoptabili, respinşi deja de cinci ori de către potenţialii adoptatori din România.

„Nu sunt adoptaţi nici în România de către români, nici în străinătate de către cetăţenii români. Singura lor şansă la o familie ar fi să fie adoptaţi de către cetăţeni străini. Noi venim cu anumite limitări geografice: cetăţeni aparţinând statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga. Pe această temă am dezbătut. A fost un vot care iniţial a trecut, ulterior au fost două încercări de a reface un vot negativ. S-a reuşit a treia oară. (…) Odată ce am fi deschis posibilitatea adopţiilor internaţionale, trebuie să avem protocoale bilaterale de colaborare cu instituţiile de protecţie a copilului din ţările respective. În cazul ţărilor europene, prin tratatul de aderare există protocoale şi pot exista protocoale care să reglementeze mult mai specific aceste chestiuni. Deci, nu ar fi nicio problemă de urmărire a procesului de adopţie, indiferent de ţară”, a argumentat el.

În ce priveşte stimulentele financiare şi facilităţile prevăzute de proiect, Olguţa Vasilescu a apreciat că acestea vor duce la o creştere a adopţiilor.

„Este vorba de certificatul de familie adoptatoare, care nu mai este valabil doar doi ani, ci cinci ani, tocmai ca să nu mai pui pe drumuri familia care a făcut deja nişte proceduri pentru adopţie, nu a reuşit în termeni de doi ani să adopte şi ar trebui să facă din nou cursuri pentru a-şi lua certificatul. Pur şi simplu, multe familii abandonau această idee din cauza birocraţiei. În al doilea rând, din cauza faptului că trebuia să obţină semnătura până la rudele de gradul al patrulea. Aici se speriau cele mai multe dintre familiile adoptatoare, pentru că uneori li se cereau bani, alteori erau pur şi simplu agresate familiile adoptatoare”, a spus ea.

Alte măsuri menite să stimuleze adopţia internă sunt o indemnizaţie lunară 600 de lei pentru fiecare copil adoptat cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani care este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu sau care face parte dintr-un grup de doi fraţi adoptabili împreună. De asemenea, se va acorda o indemnizaţie lunară de 900 pentru fiecare copil adoptat care are împlinită vârsta de 7 ani şi este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav sau face parte dintr-un grup de cel puţin trei fraţi adoptabili împreună.

Indemnizaţia se acordă până la vârsta de 18 ani sau pe toată durata studiilor, fără a se depăşi însă vârsta de 26 de ani. Totodată, se decontează sumele care reprezintă cheltuieli efectuate pentru asigurarea unor servicii destinate recuperării sau reabilitării copilului, în sumă de 1.500 de lei/an.

Foto: Pexels.com