Adrian Severin pierde la CEDO procesul deschis împotriva statului român după condamnarea sa pentru luare de mită și trafic de influență. „Nu i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins marți, 8 octombrie, cererea depusă de Adrian Severin, fost ministru de Externe al României, fost deputat și europarlamentar, împotriva României, prin care ceruse să se constate că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul de a audia martori în procesul de corupție în care a fost condamnat, în noiembrie 2016, la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență.

În 2011, săptămânalul britanic The Sunday Times a publicat un articol care evoca fapte de corupţie în cadrul Parlamentului European şi care viza mai mulţi deputaţi europeni, printre care şi Adrian Severin. Articolul în cauză era rezultatul unei anchete jurnalistice care a vizat mai mulţi deputaţi europeni şi care a fost realizată de către doi jurnalişti britanici angajaţi de The Sunday Times.

Hotărârea Severin vs România – echitatea procesului

Potrivit materialului de presă, jurnaliştii, folosindu-se de nume false, s-au întâlnit cu Adrian Severin la Strasbourg şi la Bruxelles de cinci ori, între decembrie 2010 şi martie 2011, pretinzând că sunt reprezentanţii unei societăţi de consultanţă cu sediul la Londra. Ei i-au propus să primească o remuneraţie de 100.000 de euro în calitate de membru al consiliului consultativ al acestei societăţi, ofertă pe care Adrian Severin a acceptat-o.

Apoi, conform articolului, Adrian Severin a întreprins demersuri pentru a modifica în sensul dorit de jurnalişti un proiect conţinând amendamente la o directivă europeană (directiva 94/19/CE privind sistemele de garanţie a depozitelor) şi le-a prezentat o factură pentru serviciile prestate.

Jurnaliștii care au realizat investigația, catalogați drept „agenți provocatori”

Jurnaliştii au înregistrat conversaţiile pe care le-au avut cu Adrian Severin direct sau prin telefon şi schimburile de mesaje cu acesta. La câteva zile după publicarea articolului, în România a fost declanşată o anchetă care îl viza pe Adrian Severin și care a fost suspectat că a abuzat de poziţia de membru al Parlamentului European.

Ulterior, la cererea autorităţilor române, Parlamentul European a decis să-i ridice imunitatea parlamentară lui Adrian Severin. Mai apoi, în 2013, Adrian Severin a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în complet de trei judecători) l-a condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare.

În 2017, completul de cinci judecători ai Înaltei Curţi au respins apelul lui Adrian Severin şi au majorat pedeapsa aplicată la patru ani de închisoare cu executare.

Adrian Severin a cerut în cursul procesului penal ca declaraţiile jurnaliştilor şi înregistrările realizate de aceştia să fie eliminate de la dosar pe motiv că ziariștii au acţionat în calitate de „agenţi provocatori”, ipoteză reluată apoi și în procesul deschis la CEDO. Judecătorii au respins-o pentru că nu a existat nicio dovadă că jurnaliștii ar fi acționat la comanda statului român.

„Curtea observă că nu a fost stabilită nici o intervenţie a autorităţilor statului în cazul de faţă şi că cei doi jurnalişti de la The Sunday Times au acţionat ca simpli particulari. Cum a precizat deja Curtea, un capăt de cerere fondat pe provocarea exercitată de un particular – care nu acţionează în baza instrucţiunilor primite din partea autorităţilor sau sub controlul acestora – trebuie examinat din perspectiva regulilor generale privind administrarea probelor şi nu din cea a provocării statale”, au stabilit judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului.

CEDO: „A primit garanții adecvate pentru a-și exercita dreptul la apărare”

CEDO a stabilit și că folosirea ca probe în procesul penal a înregistrărilor audio-video realizate de jurnaliști la întâlnirile cu Adrian Severin este legală.

„Curtea observă că au fost incluse la dosarul în faţa instanţelor române mai multe elemente obţinute în urma contactelor între reclamant şi cei doi jurnalişti, printre care în special înregistrările audio-video realizate în timpul întâlnirilor. Curtea nu a detectat nimic în dosar care să indice că Înalta Curte nu a dat dovadă, prin modul în care a folosit aceste înregistrări, de prudenţa cerută de circumstanţele speţei. Mai observă că dreptul intern, în vigoare la data faptelor, autoriza folosirea în cadrul unei proceduri penale a înregistrărilor realizate de jurnalişti din proprie iniţiativă. De asemenea, mai constată că Înalta Curte a examinat în mod corespunzător argumentele reclamantului conform cărora utilizarea acestor mijloace de probă nu era legală şi le-a respins. În aceste condiţii, cauza nu ridică vreo problemă legată de utilizarea unor probe obţinute ilegal”, explică magistrații Curții Europene a Drepturilor Omului.

Judecătorii CEDO au respins și cererea lui Adrian Severin, care ceruse să se constate că audierea celor doi jurnaliști ar fost făcută în „condiții defavorabile apărării”. Jurnaliştii au fost iniţial audiaţi, în timpul anchetei parchetului, prin comisie rogatorie de către autorităţile britanice şi apoi de către judecătorii Înaltei Curţi prin videoconferinţă.

„ Curtea observă că judecătorii Înaltei Curţi au audiat în mod direct martorii în cursul şedinţei din 24 noiembrie 2015. Curtea notează că, desi reclamantul susţine contrariul, audierea martorilor prin videoconferinţă a fost decisă de judecătorii Înaltei Curţi şi nu de parchet, şi că avocaţii reclamantului au putut adresa întrebări martorilor. Rezultă din decizia instanţei respective că s-a recurs la videoconferinţă din motive legate de situaţia martorilor care, fiind cetăţeni străini, nu se puteau prezenta în faţa Înaltei Curţi. Prin urmare, Curtea apreciază că decizia de a organiza o videoconferinţă pentru a obţine elemente de probă, decizie care nu contravine Convenţiei, a urmărit, în speţă, scopul legitim al unei bune administrări a justiţiei şi modul de derulare a fost compatibil cu exigenţele de respectare a drepturilor apărării, aşa cum sunt stabilite de articolul 6 din Convenţie”, au stabilit magistrații CEDO.

În concluzie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că, în ansamblu, procedura penală care s-a aplicat în procesul penal din România i-a oferit lui Adrian Severin „garanţii adecvate pentru a-şi exercita dreptul la apărare” și, în consecință, nu a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil și a dreptului de a audia martori, așa cum sunt prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.