Adunarea Generală a ONU adoptă o rezoluţie de instituire a Zilei de comemorare a genocidului de la Srebrenica, din Bosnia şi Herţegovina

Adunarea Generală a ONU a adoptat joi o rezoluţie prin care data de 11 iulie este declarată Ziua internaţională de comemorare a genocidului de la Srebrenica, din Bosnia şi Herţegovina, în pofida opoziţiei Belgradului, transmite AFP.

Rezoluţia, pregătită de Germania şi Rwanda, a primit 84 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 68 de abţineri, transmite Agerpres.

‘Această rezoluţie caută să încurajeze reconcilierea, astăzi şi pe viitor’, a justificat ambasadoarea germană Ante Leendertse, dând asigurări că iniţiativa nu este îndreptată contra Serbiei.

‘Naţiunile Unite au fost fondate pe cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial, un război declanşat de Germania nazistă şi care a făcut peste 60 milioane de morţi’, a adăugat ea, subliniind că ONU există pentru ca astfel de crime să nu mai aibă loc.

La 11 iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârşitul conflictului intercomunitar care devasta de trei ani Bosnia, forţele sârbe bosniace comandate de generalul Ratko Mladic preluau oraşul Srebrenica. În zilele următoare, circa 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani erau executaţi.

Masacrul, cel mai grav comis în Europa după a doua conflagraţie mondială, a fost calificat drept genocid de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) şi de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), ceea ce, potrivit susţinătorilor rezoluţiei, arată că este vorba despre un ‘fapt’ incontestabil.

Cu toate acestea, contestat. ‘Nu a existat genocid’, a declarat joi de la Srebrenica liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, prevenind că va respinge rezoluţia. ‘Vă spunem imediat că nu o vom accepta. Nu va fi inclusă în programele şcolare şi nu vom comemora 11 iulie’, a spus el.

Cu un an înainte de împlinirea a trei decenii de la masacru, rezoluţia proclamă data de 11 iulie ‘Zi internaţională de reflecţie şi de comemorare a genocidului comis la Srebrenica în 1995’.

Textul condamnă ‘fără rezerve orice negare a istoricităţii genocidului comis la Srebrenica’ şi ‘actele care glorifică persoanele care au fost găsite vinovate’ de aceste crime.

În faţa criticilor, autorii textului au adăugat, la cererea Muntenegrului – fostă republică iugoslavă unde o parte a populaţiei se identifică drept sârbă – o frază ce precizează că vinovăţia anumitor persoane nu poate fi imputată ‘unui grup etnic, religios sau de alt fel, în ansamblul său’.

Modificarea nu a convins însă Belgradul şi pe aliaţii săi.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, venit la New York pentru a combate această iniţiativă, a denunţat chiar înaintea votului o ‘rezoluţie înalt politizată’, care ‘va deschide răni vechi şi va provoca ravagii politice, nu doar în regiunea noastră, dar şi aici’. El a mai declarat că le aduce un omagiu ‘tuturor victimelor conflictului din Bosnia, sârbi şi bosniaci (musulmani, n.red.)’.

Rusia, care în 2015 se opusese prin veto unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU ce condamna genocidul de la Srebrenica, a denunţat la rândul său în ultimele zile un text ‘provocator’ care ‘ameninţă pacea şi securitatea’ în Bosnia şi în toată regiunea, acuzându-i pe occidentali de ‘sârbofobie’.

În acest context tensionat, Uniunea Europeană a prevenit că ‘oricine încearcă să repună sub semnul întrebării (genocidul de la Srebrenica) nu îşi are locul în Europa’.