Adunarea Generală a ONU cere Curții Internaționale de Justiție să examineze ocupaţia israeliană a teritoriilor palestiniene

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat vineri o rezoluţie prin care cere Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să analizeze chestiunea ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene, la o zi după instalarea celui mai de dreapta guvern din istoria Israelului, notează AFP, preluată de Agerpres.

Rezoluţia a fost adoptată cu 87 de voturi pentru, 26 împotrivă şi 53 de abţineri, statele occidentale fiind împărţite în această problemă, în timp ce ţările arabe au votat în unanimitate pentru, inclusiv cele care şi-au normalizat relaţiile cu Israelul, iar China şi Rusia au votat şi ele în favoarea rezoluţiei.

Textul îndeamnă instanţa ONU cu sediul la Haga, în Ţările de Jos, să determine „consecinţele juridice ale încălcării continue de către Israel a dreptului poporului palestinian la autodeterminare”, precum şi măsurile sale „vizând să modifice compoziţia demografică, caracterul şi statutul Oraşului Sfânt al Ierusalimului”.

Reprezentantul palestinian la ONU, Riyad Mansour, a declarat că votul a transmis noului guvern al premierului Benjamin Netanyahu un semnal legat de voinţa acestuia de a consolida politicile „coloniale şi rasiste” şi a salutat statele care nu s-au lăsat „descurajate de ameninţări şi presiuni”.

Înaintea votului, ambasadorul israelian Gilad Erdan a calificat rezoluţia drept o „pată morală asupra ONU”.

„Nicio organizaţie internaţională nu poate decide dacă poporul evreu este ocupant în propria ţară natală”, a adăugat el.

„Orice decizie a unei organizaţii judiciare care îşi primeşte mandatul de la Naţiunile Unite politizate şi în faliment moral este complet ilegitimă”, a mai spus Erdan.

Rezoluţia mai îndeamnă Israelul să pună capăt coloniilor, dar Adunarea Generală nu dispune de puteri cu caracter obligatoriu, spre deosebire de Consiliul de Securitate unde Statele Unite, aliate ale Israelului, dispun de un drept de veto.

Statele Unite, Regatul Unit şi Germania s-au opus rezoluţiei, iar Franţa s-a abţinut.

„Nu credem că o sesizare la Curtea Internaţională de Justiţie ajută la readucerea la dialog a părţilor implicate”, a declarat diplomatul britanic Thomas Phipps.