ADVERTORIAL Cristian Diaconescu (PMP): Parteneriatul strategic cu SUA va continua să se consolideze în beneficiul ambelor state

Cristian Diaconescu este prim-vicepreședinte PMP și candidat pentru Senatul României pe listele PMP București.

Rep: Domnule Ministru Diaconescu, cele mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv țara noastră, agreează ideea condiționării alocării de fonduri europene de respectarea normelor statului de drept. După modificările majore aduse legilor justiției și Codului Penal de un Parlament dominat de PSD, ce măsuri trebuie să adopte viitorul Legislativ pentru România să aibă un sistem judiciar funcţional şi mecanisme puternice de combatere a corupţiei?

Cristian Diaconescu: Cu excepţia Ungariei şi Poloniei, statele membre UE au ajuns la un acord provizoriu între Parlamentul şi Consiliul European privind condiţionarea accesului la fondurile europene de respectarea statului de drept.

S-a introdus o dimensiune preventivă: nu numai o încălcare concretă a regulilor de folosire a bugetului european dar şi posibilitate ca o serie de decizii în statele membre, care intră în coliziune cu valorile UE să declanşeze mecanismele de blocare a accesului la fonduri.

În condiţiile pandemiei COVID 19 competiţia pentru resurse va fi una extrem de dură chiar între partenerii din UE. Polonia, dar mai ales Ungaria, încearcă să blocheze deciziile formale, în Parlament şi Consiliu, fiind conştiente de problemele serioase de finanţare care pot să apară pentru aceste state (aflate sub deciziile Parlamentului European privind aplicarea articolului 7 din Tratatele constitutive) atât în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual dar şi Fondul de Redresare, în condiţiile oficializării mecanismului de accesare a fondurilor europene.

Anii 2016- 2019 au reprezentat un dezastru pentru România în ceea ce priveşte afectarea sistemului judiciar. S-au generat contestări publice ample şi, pe cale de consecinţă, o reacţie categorică din partea Parlamentului şi a Comisiei Europene.

Răspunsul este simplu: schimbarea atitudinii politice privind independenţa justiţiei şi a valorilor democratice fundamentale la nivelul decidenţilor politici iar reperele acestor noi demersuri pot fi găsite în concluziile rapoartelor succesive ale Comisiei de la Veneţia, GRECO şi Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind criza sistemului judiciar şi încălcările sistematice ale normelor statului de drept în România.

Rep: Siguranța cetățeanului este o sintagmă la care o mulțime de acte normative fac referire, de la Constituție, legi, documente elaborate de CSAT, până la ordine și regulamente ale diverselor instituții. Nu este legislația actuală acoperitoare pentru ca statul să rezolve problema proliferării grupărilor mafiote? Ați anunțat că veți depune în Parlament o Lege anti-clan. Care sunt principalele prevederi ale acestei legi?

Cristian Diaconescu: Ameninţarea organizării criminale în grupuri infracţionale este reală, gravă şi extinsă la nivel naţional.

Structuri infracţionale, în majoritate cu ramificaţii transfrontaliere, stăpânesc comunităţi şi “fac legea”, peste autoritatea statală. Frica şi neîncrederea în eficacitatea instituţiilor statului se răspândesc exponenţial.
“Nu se poate face nimic, sunt mână în mână. Nu o să schimb eu lumea“. Nu este laşitate!!! Este o formă de supravieţuire individuală în faţa unui flagel care riscă să scape de sub control.

Pe model american sau italian este nevoie de o legislaţie specială care să asigure responsabilizarea – penală şi civilă – a oricărei persoane care dobândeşte, prin mijloace specifice crimei organizate, un folos patrimonial sau un beneficiu de orice fel.

Traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, extorcarea, şantajul, înşelăciunea, frauda, contrabanda, afacerile ilegale, crima, vătămarea corporală – comise în sistem de clan, grup infracţional organizat, presupun un tratament judiciar special, în formă agravată, faţă de reglementarea actuală în ceea ce priveşte infracţiunile distincte.

De regulă, este sancţionat cel care comite direct infracţiunea şi care îşi asumă vinovăţia integrală privind fapta iar comanditarii scapă de răspunderea penală. SUA şi Italia au o legislaţie specială în acest domeniu şi există disponibilitate pentru cooperarea interinstituţională cu Bucureştiul, atât în ceea ce priveşte reglementările cât şi în zona de implementare

Rep: Pandemia, cu efectele sale multisectoriale, a pus la încercare capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la criză. Cum se descurcă Uniunea Europeană în cea mai mare criză sanitară din existența sa? După ce pandemia va lua sfârșit, UE va fi mai puternică sau proiectul european va avea de suferit?

Cristian Diaconescu: Rolul global al UE va depinde de capacitatea statelor membre de a “ţine casa în ordine”: depăşirea cât mai rapidă a crizei sanitare; rezilienţa fermă privind principiile şi valorile fundamentale; sprijinirea Modelului European şi consolidarea Pieţei Interne.
Una dintre mizele cele mai complicate este diminuarea dependenţelor globale ale UE în sectoarele strategice.
În perioada post-pandemică, statele membre UE vor trebui să se dovedească suficient de capabile privind protejarea valorilor solidarităţii şi multilateralismului, prin soluţii consensuale la problemele comune.
În acest scop, sunt necesare:

• a. Folosirea intensivă a capacităţilor UE privind negocierea şi achiziţiile în scopul combaterii pandemiei inclusiv în ceea ce priveşte capacităţile de vaccinare.
• b.Conceptul Autonomiei Strategice Europene trebuie să devină unul mai puţin militar. Este esenţială orientarea acestei strategii spre asigurarea coridoarelor de asigurare a resurselor economice, mai ales industriale, între statele UE.
• c. Recalibrarea capacităţilor digitale ale UE.
• d. Facilitarea accesului regiunilor şi a zonelor urbane la fondurile de dezvoltare ale UE.
• e. Reconfigurarea Agenţiei UE privind Securitatea Cibernetică (ENISA) la nivelul unei organizaţii de protecţie, paneuropene, dedicate luptei împotriva atacurilor informatice.
• f. Creşterea rezilienţei în vecinătatea UE.
• h. Susţinerea şi dezvoltarea multilateralismului.
• i. Dezvoltarea conceptului strategic privind cooperarea transatlantică în domeniul securităţii.
• j. Controlul armamentelor prin întărirea organizaţiilor, instituţiilor şi tratatelor multilaterale.

Rep: Parteneriatul strategic cu SUA este unul din pilonii politicii externe a României. Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA vor aduce nuanțe noi în direcțiile de dezvoltare și extindere a acestui parteneriat? Când vor putea românii să călătorească în SUA fără viză?

Cristian Diaconescu: Parteneriatul strategic cu SUA vă continua să se consolideze în beneficiul ambelor state. Este necesară ridicarea ponderii relaţiilor economice şi investiţionale între cele două state, la un nivel apropiat de cel al dimensiunilor politico-diplomatice şi militare.

Responsabilitatea decidenţilor politici de la Bucureşti este în egală măsură importantă. Situaţia statului de drept, decizii politice stranii, antieconomice, adoptate în timpul guvernărilor din anii 2016-2019, au scăzut evident interesul investitorilor americani în ceea ce priveşte oferta României.

Privind libera circulaţie a cetăţenilor români în SUA este nevoie ca rata de refuz la solicitările de viză să fie mai mică de 3% sau, într-o medie pe 2 ani, nivelul de respingere a solicitărilor să fie sub 2%.

Evident că demersurile politice sunt, în egală măsură, necesare nu numai în instituţiile americane cu competenţe specifice în ceea ce priveşte regimul străinilor în SUA dar şi la nivelul Congresului american inclusiv prin lobby-ul comunităţii de români, după modelul polonez sau ungar.

Rep: PMP este singurul partid politic care și-a asumat, prin statut, obiectivul unirii României cu Republica Moldova. Ce semnificație are, din perspectiva acestui obiectiv, victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova? Cum vor evolua, pe termen scurt, relațiile dintre cele două țări în noul context politic?

Cristian Diaconescu: Candidatul pro-european Maia Sandu a câştigat alegerile prezidenţiale din Republica Moldova cu peste 58% din totalul voturilor exprimate.

Maia Sandu şi-a fundamentat mesajul electoral pe angajamentul privind lupta împotriva corupţiei, sărăciei şi reforma sistemului judiciar. În egală măsură temele privind reducerea şomajului, creşterea pensiei minime la 2000 lei (175 dolari) şi reluarea dialogului cu UE au reprezentat subiecte susţinute, cu determinare, de Maia Sandu.

Prin succesul Maiei Sandu s-a parcurs o primă etapă privind reîntoarcerea Republicii Moldova la parcursul european.
Etapele electorale din Republica Moldova au, dincolo de semnificaţia politică internă şi o relevanţă geostrategică clară.

Pentru a fi consolidat acest moment politic, alegerile prezidenţiale ar trebui să fie urmate de alegerile anticipate. Partidul Acţiune şi Solidaritate, formaţiunea care a sprijinit-o pe Maia Sandu, are 35 de locuri din totalul de 101, în Parlamentul de la Chişinău. Alegerile prezidenţiale au demonstrat că atât la dreapta cât şi la stânga sistemului politic, disponibilitatea de a forma coaliţii este foarte redusă.

Este momentul ca România în cooperare cu Uniunea Europeană să construiască un program de sprijin economic şi investiţional, pentru ca dincolo de victoria politică internă a Maiei Sandu, consolidarea strategică a Republicii Moldova să devină una consistentă şi de durată.

Notă: Articol susținut de Partidul Mișcarea Populară