ADVERTORIAL De ce ”Taxa pe zahăr” va fi plătită tot din buzunarul consumatorului

„Războiul împotriva multinaționalelor” promovat de majoritatea parlamentară în ultimii trei ani ar putea avea efecte grave pentru economia românească. După episodul OUG 114, care a destabilizat semnificativ mai multe sectoare economice, Guvernul pregătește noi măsuri de suprataxare pentru companiile care investesc în România.

De data aceasta este vorba de industria băuturilor răcoritoare, pe care Executivul se pregătește să o suprataxeze prin așa-numita ”taxa pe zahăr”, o acciză care ar avea drept scop grija pentru sănătatea românilor. Cu toate acestea, statisticile arata ca băuturile răcoritoare contribuie cu mai puțin de 3% din calorii la dieta zilnică a unui adult, așadar efectul ar fi unul insignifiant.

Ce va obține însă Guvernul e altceva – bani la bugetul de stat, aflat sub o presiune tot mai mare în urma cheltuielilor uriașe cu aparatul bugetar sau cu pensiile speciale. Totodată, va trebui să suplinească și banii pierduți prin adoptarea recent anunțată a amnistiei fiscale pentru datornici, dar și prin slaba colectare a TVA-ului, iar multinaționalele din industria băuturilor răcoritoare par a fi ”țapul ispășitor” perfect pentru compensarea acestor pierderi.

Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul ar vrea să colecteze circa 320 milioane lei în patru luni de la implementare, însă producătorii de băuturi răcoritoare arată că impactul asupra economiei va fi de fapt unul negativ, în ciuda încasărilor pe termen scurt la bugetul de stat.

O astfel de taxă s-a încercat a fi introdusă și printr-un proiect de lege, respins în primăvară chiar de către majoritatea PSD-ALDE. Atunci, în raportul de respingere parlamentarii puterii au motivat prin faptul că măsura era discriminatorie, penalizând doar un element din dieta consumatorului, băuturile răcoritoare. Un studiu realizat atunci de PwC la comanda Asociației Naționale a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) arată care sunt efectele economice ale unei astfel de măsuri, copiată acum de Guvernul României – între care și o creștere a prețului la raft cu aproximativ 45%, care va fi resimțită din plin de către consumatori. Așadar, banii la buget vor veni tot din buzunarele românilor. Mai mult, ca orice scumpire care vizează alimentele, românii de rând cu venituri medii și mici vor fi cei mai afectați. De asemenea, din studil de impact realizat în primvăvară, rezulta o creștere cu 0.13% a inflației, concedieri pe lantul valoric a 6.500 de angajați și chiar închideri de fabrici. Totodată, va crește și comerțul transfrontalier, românii alegând să cumpere băuturi răcoritoare din țările vecine, unde prețul va rămâne același.

Industria producătoare de băuturi răcoritoare are o contribuție semnificativă la economia românească. “Valoarea adăugată în economie pe întreg lanțul de valoare se ridică la circa 690 milioane euro. De asemenea, contribuția sectorului băuturilor răcoritoare și a operatorilor din industriile conexe la bugetul de stat este de peste 370 milioane euro”, spun reprezentanții ANBR. România este un centru regional de producție, iar un procent de 10% din producție o reprezintă exporturile. Produsele îmbuteliate în România sunt exportate în peste zece țări, printre care Italia, Malta, Austria, Cipru, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croația, Bosnia, Macedonia și Grecia.

Industria producătoare de băuturi răcoritoare este și un angajator important în România. Pe lângă taxele și impozitele pe care producătorii le varsă la bugetul de stat, aceștia dețin 15 fabrici de producție cu un număr mediu de aproximativ 6.000 de angajați. ANBR estimează că, în ultimul an, 60.000 de locuri de muncă au fost create indirect în cadrul acestui sector.

În plus, taxarea zahărului din băuturile răcoritoare nu este una dintre măsurile pe care Organizația Mondială a Sănătății să le recomande pentru a descuraja consumul de zahăr, cele mai eficiente instrumente fiind considerate educația și informarea. De asemenea, producătorii deja și-au asumat niște ținte în ceea ce privește reducerea zahărului din produsele lor și investesc în acest sens. Astfel, în România, între 2000 si 2015, numărul de kcal/100 ml de băuturi răcoritoare a scăzut cu 5,4 kcal/100 ml, de la 40.8 kcal/100 ml în 2000 la 35.4 kcal/100 ml în 2015, reprezentând o reducere de 13%. Mai mult, industria băuturilor răcoritoare, alături de alte industrii membre Romalimenta, și-a stabilit ca obiectiv reducerea zaharului adăugat din produsele comercializate pe piață cu 10% până în 2020 față de punctul atins în 2015.

Producătorii de băuturi răcoritoare au la dispoziție mai multe instrumente prin care pot atinge obiectivul de mai sus prin dezvoltarea de produse noi, fără calorii sau cu un conținut redus de calorii prin prin modificarea rețetelor, înlocuind zaharurile cu îndulcitori hipocalorici și reducerea graduală a cantității de zahăr. De asemenea, companiile din industria băuturilor răcoritoare au lansat pe piață produse în ambalaje de dimensiuni mai mici care să ofere consumatorilor posibilitatea de a-și controla mai bine porțiile consumate (de 200, 250 sau 330 mililitri).